Un drum judeţean reabilitat în luna mai cu bani de la UE a fost plombat de mai multe ori din cauza constructorului care nu a respectat normele tehnice.

Drumul judeţean Vârolţ-Crasna-Vânători-Ciucea, care face legătura între judeţele Cluj şi Sălaj, a fost deja plombat de mai multe ori pe un sector de patru kilometri, deşi a fost asfaltat în luna mai.

Potrivit specialiştilor, problemele au apărut din cauza faptului că stratul de bază are o grosime mult mai mică decât normativele în vigoare. În plus, o notă întocmită de proiectantul lucrării vorbeşte despre proasta calitate a pietrei folosite pentru stratul de fundaţie.

În 2009, Consiliul Judeţean (CJ) Sălaj a demarat proiectul de reabilitare a DJ 108 A, finanţarea fiind de 62 de milioane de lei din fonduri europene şi 8,2 milioane de lei de la bugetul de stat.Li citaţia a fost câştigată de un consorţiu format din firmele Euro Strada SRL, Hidroconstrucţia SA şi Recon SA, iar în luna mai anul acesta a fost finalizată reabilitarea tronsonului de 4,2 kilometri dintre Vârşolţ şi Crasna.

"Îl lăsăm în forma asta până la primăvară"

Însă, după numai câteva luni, pe sectorul respectiv a apărut fenomenul de "faianţare" a drumului şi a fost nevoie de plombarea găurilor apărute.

Preşedintele CJ Sălaj, Tiberiu Marc, recunoaşte existenţa problemelor apărute pe sectorul Crasna-Vârşolţ, deşi ter menul de garanţie este de şapte ani. "Stratul de binder a fost aşternut într-un moment cu foarte multă vreme ploioasă. Am luat probe din nou ca să vedem dacă sunt respectate con diţiile de calitate. Urmează să obţinem aceste date de la un laborator şi am decis să lăsăm drumul în forma asta până la primăvară, să vedem cum se comportă peste iarnă. Doar atunci vom decide ce este de făcut", a spus Marc.

Pe de altă parte, o notă întocmită de proiectantul lucrării atrage atenţia asupra unei posibile cauze a acestor probleme.

"Degradările izolate au fost cauzate de calitatea pietrei sparte din stratul de fundaţie (incluziuni de argilă), motiv pentru care au fost date neconformităţi de lungime. Refacerea constituie obligaţia antreprenorului", se arată în documentul semnat de repre zen tanţii firmei Euro Strada, de reprezentantul CJ Sălaj, inginerul Dumitru Cacuci, şi de proiectantul Cristian Vâlcu.

Stratul de bază, mai subţire decât în caietul de sarcini

Inginerul Dumitru Cacuci, şeful Serviciului Proiectare din cadrul CJ Sălaj, spune că problemele apărute pe sectorul de drum Crasna-Vârşolţ au fost cauzate şi de grosimea stratului de asfalt.

"Peste tot unde a fost plombat a apărut fenomenul de faianţare. Am cerut recarotarea (carotarea e metoda de stabilire a straturilor care intră în structura drumului - n.r.) şi reinvestigarea ca urmare a constatării că stratul de bază nu are grosimea din caietul de sarcini, adică de şase centimetri. Au fost mai multe carote care indicau că stratul de bază are de la trei până la cinci centimetri. Când am luat carotele au fost prezenţi şi cei de la firma Euro Strada, că doar am făcut totul cu utilajul lor", afirmă inginerul Cacuci.

De altfel, inginerul spune că reprezentanţii constructorului au recunoscut că există probleme. "Au spus că vor suporta consecinţele şi că vor face totul să repare drumul în funcţie de ce va spune expertul. Eu nu pot să spun că li s-a făcut ruşine sau nu. A fost o stare de fapt, o constatare pe care ei trebuie să şi-o însuşească ca o nerealizare şi cu asta gata. Trebuie să aducă drumul la standardele cerute în caietul de sarcini", a mai afirmat reprezentatul CJ Sălaj.

Vina constructorului

Nu în ultimul rând, potrivit proiectantului, piatra care a fost aşternută sub stratul de bază, care de altfel constituie fundaţia drumului, conţine pământ.

"Incluziunea de argilă a fost o constatare făcută la faţa locului de către proiectant. Nu cred că a fost piatră mai ieftină pentru că singura sursă aprobată a fost sursa de la cariera de la Poieni. Pot exista incluziuni de argilă, la un moment dat, s-ar fi putut ca în piatra spartă să fie probabil incluziuni de pământ care nu pot fi depistate în 30 de tone de piatră", explică Dumitru Cacuci.

Potrivit specialiştilor, fenomenul de faianţare, adică de crăpare şi ulterior de fărâmare a asfaltului, apare din cauza lipsei capacităţii portante a stratului de bază, cauză ce poate fi imputată constructorului.

"O altă cauză este stratul de asfalt care este foarte subţire, cu mult mai subţire decât datele tehnice prevăzute în caietul de sarcini, iar a treia cauză este turnarea asfaltului în condiţii de ploaie. Toate acestea sunt din vina constructorului", spun specialiştii.

"Există locuri unde stratul de asfalt nu are grosimea prevăzută în caietul de sarcini. Au fost mai multe carote care indicau că stratul de bază are de la 3 până la 5 cm.", DUMITRU CACUCI, şef Serviciu proiectare

REACŢIA CONSTRUCTORULUI

"Nu e nicio problemă gravă"

Directorul general al firmei Euro Strada, Angela Ţibre, s-a ferit să ofere prea multe detalii despre situaţia din Sălaj. "Sunt în Germania. Nu e nicio problemă gravă. Am la Sălaj un director tehnic şi el vă poate da mai multe detalii. Ştiu despre ce e vorba şi nu vreau să mă enervez. Toate detaliile le găsiţi la consiliul judeţean şi la Consultanţă. Nu ştiu să vă explic tehnic de ce s-a faianţat asfaltul. Nu ştiu despre chestiunea stratului de bază pentru că nu am verificat", afirmă Angela Ţibre. Directorul tehnic al proiectului, Simion Chirilă, nu a putut fi contactat.

DATE TEHNICE

Investiţii de 85,6 milioane de lei

Drumul Judeţean 108 A Vârşolţ-Crasna-Ciucea este considerat un drum strategic deoarece face legătura între două drumuri naţionale, respectiv DN 1 Cluj-Ciucea-Oradea şi DN 1 H Zalău-Vârşolţ-Satu Mare.

Şoseaua are o lungime totală de 37,5 kilometri, din care 30 sunt pe raza administrativă a judeţului Sălaj şi restul pe teritoriul judeţului Cluj. Decizia reabilitării acestui drum a fost luată în anul 2008, investiţia fiind asigurată de Programul Operaţional Regional. Valoarea totală a investiţiei se ridică la 71,9 milioane de lei.