În discursul de deschidere a lucrărilor Summit-ului Dunării, de la Bucureşti, preşedintele Traian Băsescu a subliniat importanţa unei noi strategii a Dunării. "În opinia mea cea mai importantă dimensiune economică a Dunării este cea de transport naval", a spus şeful statului, precizând că la acest capitol, datele indică o subutilizare a potenţialului existent în comparaţie cu Rinul.

"Acest summit este un eveniment cu o rezonanţă aparte pentru cetăţenii europeni care locuiesc în regiunea Dunării", a declarat preşedintele Traian Băsescu. Strategia Dunării este menită să micşoreze decalajele de dezvoltare economică şi socială dintre diferitele zone din acest areal, a mai spus şeful statului. "Am deschis un drum care astăzi este aproape de finalizarea etapei de concepţie", potrivit lui Băsescu. La finalul summitului, participanţii au adoptat o declaraţie ce reafirmă angajamentul pentru finalizarea, adoptarea şi implementarea Strategiei UE privind Regiunea Dunării.

• Barroso anunţă semnarea tratatului de graniţă România-Moldova. Citiţi AICI mai multe informaţii.

În timp ce se desfăşurau lucrările Summit-ului, câteva zeci de persoane, majoritatea voluntari Greenpeace România au protestat în faţa Parlamentului, faţă de ordonanţa 114. Aceştia au blocat pentru câteva momente circulaţia, dar, traficul a fost deblocat, potrivit purtătorului de cuvânt al Jandarmeriei, Marius Militaru. Acesta a precizat pentru Evenimentul Zilei că organizatorii protestului vor fi amendaţi cu peste 1.000 de lei. Borbely: România a propus proiecte de 9 miliarde de euro România a propus proiecte în valoare de nouă miliarde de euro pentru Strategia Dunării, atât în Bazinele Dunării şi Tisei, cât şi pe infrastructură şi pe mediu, a declarat, Laszlo Borbely, ministrul Mediului şi Pădurilor. "Suntem şi noi realişti că regulile din Uniunea Europeană nu pot fi schimbate până în 2014, dar din 2014 până în 2021 va trebui ca pe lângă alte strategii, cu Marea Baltică sau cu altele, să fim foarte activi. Noi (n.r România) avem proiecte de aproape nouă miliarde de euro propuse pe Bazinul Dunării, pe Bazinul Tisei, dar şi pe infrastructură şi pe mediu. Acestea trebuie coroborate. Noi am făcut un calcul pe diferite componente de mediu, economice, de navigaţie, de transport şi, în acest moment, va sta în capacitatea voinţei politice a celor din Uniunea Europeană ca din 2014 să existe această strategie (...) avem obligaţia să creăm cadrul necesar pentru a avea proiecte concrete", a spus Borbely. Potrivit acestuia este nevoie de atragerea de fonduri europene mai mari pentru dezvoltarea zonei, în caz contrar Strategia Dunării rămânând numai în plan teoretic. Boc: e mai uşor să ajungi la Londra decât la Sofia "Până în 2014 putem să utilizăm aceşti bani din cooperare transfrontalieră, din ceea ce ţine de managementul Dunării. După cum ştiţi, în martie am semnat în Austria, în cadrul Comisiei Dunării, Planul de Management al Bazinului Dunării, Planul de Management al Bazinului Tisei. Noi suntem extraordinar de mult implicaţi şi interesaţi, nemaivorbind de Delta Dunării. Dacă nu vom reuşi să aducem bani mai mulţi europeni în Delta Dunării, ca să prezervăm, atunci evident va fi o Strategie numai pe hârtie", a atenţionaat şeful MMP. "Uneori este mai uşor să ajungi de la Bucureşti la Paris, Londra sau Bruxelles decât să ai o legătură directă cu Sofia, Zagreb sau Belgrad. Acest lucru trebuie schimbat", a spus premierul Emil Boc. El a arătat că este nevoie de o instituţie internaţională care să deruleze proiecte legate de Delta Dunării şi Marea Neagră, precum şi de o mare bună utilizare a instituţiilor care gestionează fenomenul imigraţiei ilegale, cum este Centrul Regional SECI pentru Combaterea Criminalităţii Transfrontaliere (Iniţiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei - Southeast European Cooperative Initiative), de la Bucureşti. Mai mult, premierul a subliniat că atât companiile private, cât şi structurile locale şi regionale trebuie să aibă un rol important în derularea acestor proiecte şi şi-a exemplificat afirmaţia susţinând că localităţile învecinate Giurgiu-Ruse (Bulgaria) şi Timişoara-Arad-Szeged (Ungaria) trebuie coordonate prin programe comune, astfel încât fondurile alocate să nu fie risipite. "Principalul obstabol pentru Strategia Dunării, pe termen lung, este de a menţine un interes ridicat şi constant al autorităţilor şi cetăţenilor pentru aceste acţiuni. Între timp, trebuie să ne concentrăm şi pe efectele crizei financiare şi economice şi pe reconstrucţia economiei", a adăugat Boc. Barroso: 95 de miliarde de euro pentru regiunea Dunării Prezent la summitul de la Bucureşti, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso a mulţumit României pentru că, împreună cu Austria, a avut iniţiativa de a lansa Strategia Dunării. Şeful Comisiei a mulţumit şi celorlalte state implicate în proiect şi şi-a exprimat speranţa că angajamentul lor va fi menţinut acum, când implementarea strategiei va începe.  "Există încă decalaje majore în regiune, între statele membre, dar şi între statele membre şi celelalte state din regiune. Provocarea care ne aşteaptă ţine de grăbirea procesului ce vizează eliminarea acestor decalaje", a declarat Barroso. Preşedintele Comisiei a anunţat şi suma de bani pusă la dispoziţie pentru proiectele de la Dunăre. "Pentru implementarea proiectelor, 95 de miliarde de euro sunt puşi la dispoziţie pentru regiunea Dunării. Această sumă poate fi suplimentată cu granturi ale Băncii Europene de Investiţii şi ale Băncii pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare", a spus Barroso.  O nouă strategie pentru vechile proiecte ale României la Dunăre Un semnal politic important pentru susţinerea strategiei va fi dat astăzi la Bucureşti de Summitul Dunării, care reuneşte 22 de delegaţii din 14 state din bazinul fluviului şi reprezentanţi ai CE, în frunte cu şeful executivului UE, Jose Manuel Barroso. La Palatul Parlamentului, locul unde are loc summitul, sunt aşteptaţi patru premieri - cel al Ungariei, al Bulgariei, al Croaţiei şi al Republicii Moldova. Construirea canalului Bucureşti-Dunăre şi reabilitarea porturilor din ţara noastră sunt două dintre proiectele pe care autorităţile române speră să le pună în aplicare cu bani europeni, în contextul Strategiei Dunării, iniţiativă româno-austriacă ce va fi lansată în decembrie de Comisia Europeană (CE) şi adoptată anul viitor de liderii statelor membre.

Alte delegaţii, din ţări care includ Austria, Germania, Serbia şi Cehia, vor fi reprezentate la nivel de vicepremieri sau de miniştri. Gazda summitului, România, va fi reprezentantă de preşedintele Traian Băsescu, premierul Emil Boc şi ministru de externe Teodor Baconschi.

Summit-ul este al treilea eveniment de acest gen şi ultimul înainte de adoptarea, la 8 decembrie, în Comisia Europeană, a Strategiei Dunării.

Poduri şi canale

Strategia UE pentru Regiunea Dunării este croită după modelul Strategiei Mării Baltice şi îşi propune să pună în aplicare, cu bani europeni, proiecte ce au menirea de a îmbunătăţi nivelul de trai al oamenilor care trăiesc în bazinul bătrânului fluviu, inclusiv al celor din statele din afara UE. Există şi scopuri mai uşor cuantificabile - România, spre exemplu, speră ca strategia să o ajute la creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene.  

Ministerul de Externe de la Bucureşti a explicat că Strategia are în vedere patru domenii importante - asigurarea conectivităţii în regiune (transport, energie), a protecţiei mediului, dezvoltarea economică şi socială şi întărirea capacităţii de guvernare.

Concret, Bucureştiul are în vedere mii de planuri care vizează regiunea Dunării. Printre acestea se numără canalul Bucureşti-Dunăre, proiect care are nevoie pentru început de refacerea studiului de fezabilitate. Reabilitarea infrastructurii portuare din România este o altă prioritate a autorităţilor. În prezent, ţara noastră are 12 porturi fluviale a căror infrastructură are nevoie de lucrări de modernizare.

Construirea a două noi poduri România-Bulgaria se află printre proiectele ce ar putea fi duse la bun sfârşit în contextul noii strategii.