Astăzi, masonii din România îşi vor alege un nou şef, care în limbajul lor poartă numele de Mare Maestru.
Doar un nemernic nu poate recunoaşte influenţa hotărâtoare a Masoneriei la crearea României Mari. După ce Brătianu părăseşte lucrările Conferinţei de Pace de la Paris, nemulţumit de puterile aliate, în fruntea delegaţiei române este desemnat transilvăneanul Alexandru Vaida-Voevod. Care avea, spre deosebire de Iuliu Maniu, un mare atu: era ortodox. Deci, spre deosebire de Maniu (greco-catolic), putea fi iniţiat în Masonerie. Înainte de a pleca la Paris, de fapt Iuliu Maniu i-a şi spus: "Două mari forţe conduc azi lumea: Biserica Catolică şi Masoneria. De catolici mă ocup eu, de Masonerie, dumneata".
Confruntaţi cu divergenţe privind linia de demarcaţie dintre Ungaria şi România, ostentativ şi public, membrii delegaţiei române la Conferinţă se iniţiază in corpore în loja "Ernest Renan" din Paris. Alexandru Vaida-Voevod, Caius Brediceanu, Ion Pillat, Voicu Niţescu, Gh. Crişan, Traian Vuia, dar şi alţii devin francmasoni. Românii înţeleseseră mersul lumii, iar uşile tuturor diplomaţilor li s-au dechis la Conferinţa de Pace. Cum exact în aceea perioada regimul lui Bella Kuhn din Ungaria, care interzisese Masoneria, era schimbat cu un regim de dreapta al amiralului Horthy, ostil şi el Masoneriei, doleanţele românilor au câştigat la Paris. Astea-s faptele, şi nimeni nu le poate contesta! Orice ar spune detractorii acestui Ordin, Masoneria este recunoscută în lumea civilizată ca fiind un "termometru al democraţiei". Doar regimurile extremiste, totalitare au interzis această societate secretă, astăzi declarată discretă. De altfel, mai mulţi specialişti în istoria francmasoneriei consideră această confrerie drept un germene al societăţii civile. De aici şi importanţa ei, ca partener social extrem de important în marea majoritate a statelor democratice. Iată deci importanţa alegerilor de astăzi din Masoneria română. E drept că ea nu mai are vigoarea de altădată, dar devine pe zi ce trece o componentă socială demnă de luat în seamă. Masonii reuniţi astăzi în Convent au de ales între cei doi finalişti: Mircea Gheordunescu şi Radu Bălănescu. Mircea Gheordunescu este profesor de fizică şi a fost, în guvernarea CDR, director adjunct al Serviciului Român de Informaţii. În prezent este angajat în Ministerul Afacerilor Externe. Radu Bălănescu este medic, doctor în ştiinţe medicale, iar în prezent este director al Spitalului "Grigore Alexandrescu" din Bucureşti. Două personalităţi, fără îndoială. Altceva m-a uimit în timpul acestei "campanii electorale". Pe site-uri, pe bloguri au apărut informaţii, calomnii, date şi nume care de obicei nu "răsuflă" din partea acestei organizaţii secrete, mă rog, discrete. Avizi de senzaţional, mulţi dintre noi ăştia din presă am aflat destule lucruri de acest Ordin. Alţii, pescuitori în ape tulburi, au avut "muniţie" pentru campaniile lor bolnăvicioase despre "Satana" şi "Hidra Iudeo- Masonică". O campanie aproape ca-n viaţa de zi cu zi, ca-n politică, nu glumă. Şi plină de mizerii. Păi, deşi are un certificat CNSAS, profesorul Mircea Gheordunescu a fost acuzat non-stop că a fost colaborator al Securităţii. Apoi i s-a pus în spate un sprijin politic sau al serviciilor de informaţii. Alte baliverne! Şi despre doctorul Radu Bălănescu, o mare somitate profesională, dar şi morală, s-au spus tâmpenii, care mai de care mai mari!
Spuneam că am fost uimit! Păi, dacă astfel de mârşăvii, de lucruri nedemne se întâmplă în cadrul "elitei societăţii", ce pretenţii putem să mai avem faţă de restul ţării? De unde atâta ură şi atâta josnicie într- un Ordin al cărui crez este reprezentat de onorabilitate şi de bune-moravuri? I-am întrebat pe câţiva prieteni - masoni declaraţi - de ce se întâmplă în Confrerie. Au ridicat din umeri, uimiţi şi jenaţi! Toţi însă se uită la viitor cu speranţă! Masoneria este într-un moment crucial. Are de votat între continuitate sau reformă. Până şi elita în România îşi caută un drum!
Recomandările noastre
