Lingviştii Institutului de Argouri din Rahova

Lingviştii Institutului de Argouri din Rahova

În traducere, ar însemna "era foarte slab şi a murit". Băieţaşii de cartier sunt creatori de limbă. Unele expresii de cartier ajung în limbajul uzual, cum ar fi "i-a dat papucii", un argou din anii '70.

Dacă puşcăriaşii sau delincvenţii foloseau un limbaj cifrat pentru a nu fi înţeleşi de autorităţi, şmecherii din cartierele mărginaşe pocesc limba română pentru a face senzaţie sau pentru a se deosebi de cei care nu fac parte din grupurile lor. Uneori, un cuvânt folosit aiurea aduce celebritatea, aşa cum s-a întâmplat în cazul lui Sorin din Rahova. Asudat şi dezbrăcat până la brâu, abia ieşit dintr-o bătaie, tânărul a povestit în faţa camerelor de filmat cum i-a dat unuia o "perversă ca pe Târgu Ocna". Bineînţeles, voia să spună o lovitură de pumn aplicată şiret, prin surprindere, după cum a explicat ulterior într-o emisiune de televiziune.

A fost suficient însă pentru ca Sorin, care în viaţa de zi cu zi lucrează la o spălătorie din cartierul bucureştean Rahova, să facă deliciul internauţilor, al televiziunilor şi al posturilor de radio, care s-au întrecut în a-l invita în emisiuni.

Îţi stă bine: "Îţi stă repede"

Argoul, adică limbajul convenţional folosit de un grup pentru a se delimita de restul societăţii, este într-o continuă evoluţie: tinerii inventează aceste expresii, le folosesc până le tocesc noutatea şi le abandonează când intră în limbajul comun sau când se banalizează.

De pildă, prin anii '70-'80, când un puşti era singur acasă şi voia să dea o petrecere la el, spunea "am o tonă liberă". Nu se zicea "îţi stă mişto", ci "îţi stă repede", iar unei fete care arăta bine i se spunea că e "gudă" (din englezescul "good").

Ca şi atunci, expresiile se banalizează şi acum, iar în dicţionarele urbane existente pe internet, "a-i da papucii" ("a părăsi pe cineva") este deja taxată drept clişeu.

"Nu fi zidan!"

Iniţial, argoul era un fel de cod folosit de răufăcători pentru a nu fi înţeleşi de ceilalţi. "Însă în cazul tinerilor este vorba mai degrabă de un limbaj expresiv, de dorinţa lor de a fi şi de a vorbi altfel", explică Adina Dragomirescu, cercetătoare la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan".

Pentru multe dintre aceste expresii există o explicaţie: nu sunt rupte total de realitate. Dar sensul expresiei este foarte greu de dibuit dacă nu faci parte din grup. De exemplu, dacă cineva spune: "Dă-te! Ce, ai rude la Mediaş?", cel somat trebuie să se dea la o parte deoarece blochează vederea (aluzia este la fabrica de geamuri de la Mediaş).

Din evenimente reale s-au inspirat şi cei care au inventat expresia "a fi zidan", care îl sancţionează pe cel care se comportă ca un bădăran. Sursa de inspiraţie a fost capul pe care fotbalistul francez Zinedine Zidane i l-a dat în piept italianului Marco Materazzi, în timpul finalei Campionatului Mondial de Fotbal din 2006.

"Îi curge pământul din buletin"

Multe dintre aceste expresii urbane fac referire la distracţii "vinovate" precum petrecerile, băutura sau agăţatul fetelor. Pe de altă parte, ingeniozitatea adolescenţilor a creat mai ales expresii-jigniri. Pentru a spune despre cineva că e "ţăran", adică nesimţit, băieţii au la dispoziţie o listă stufoasă: "îi curge pământul din buletin", "e Gheorghe", "e moldovean" sau "creşte porumb în balcon".

Unele argouri au la bază cuvinte din limba engleză ce au fost cumva "românizate". Aşa a apărut expresia "a tripa", ce provine din englezescul "trip" ("călătorie"), şi care se referă la halucinaţiile provocate de consumul de droguri.

Altele provin din citate celebre, dar au ajuns să însemne ceva total diferit de sensul lor originar. De pildă, celebrele "meandre ale concretului" ale lui Ion Iliescu au ajuns să însemne ceva extraordinar, genial.

Treptat însă, expresiile îşi pierd caracterul argotic şi intră în limbajul comun. Din acest motiv, adolescenţii sunt într-un permanent proces de creaţie: "Expresiile se tocesc, şi ei au nevoie mereu de altele", arată Dragomirescu.

"M-au apostat cu o bâtă! I-am dat lu' unu-n faţă şi lu' altu' i-am dat perversă ca pe Târgu Ocna! Şi acum tot ei cheamă poliţia! Ce înseamnă asta? Ori suntem golani, ori nu mai suntem!", SORIN DIN RAHOVA, selecţiuni din frazele hilare care l-au făcut celebru pe "Perversu de pe Târgu Ocna"

<object height="385" width="480"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/2mOcxcH86JI?fs=1&hl=ro_RO" /><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="allowscriptaccess" value="always" /><embed src="http://www.youtube.com/v/2mOcxcH86JI?fs=1&hl=ro_RO" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" height="385" width="480"></embed></object>

DICŢIONAR

Râzi ca broasca la inundaţie, îţi dă spicul pe nas

  • A tripa = a avea halucinaţii; a-i plăcea ceva foarte mult
  • A avea rude la Mediaş = a bloca vederea (aluzie la fabrica de geamuri de la Mediaş)
  • A nu pica la eugenie = a fi greu de păcălit
  • A da drumu' la Chuck Norris = a cauza lovituri letale
  • A da shift = a goni
  • A fi cu mufa = a fi stresat, irascibil, nervos
  • A da mucul = a umili, a face de ruşine
  • A da pe binga = a turna
  • A duce pionierul la ecluză = a întreţine raporturi sexuale
  • A eluda meandrele concretului = a fi excepţional
  • A fi făcut ghem = a fi prost, îngrămădit
  • A fi Gheorghe = a fi ţăran
  • A creşte porumb în balcon = a fi ţăran
  • A-i da spicu' pe nas = a fi de la ţară, a fi necivilizat
  • A o arde cu crengi în nas = a pierde timpul, a tăia frunze la câini
  • A râde ca broasca la inundaţie = a râde când nu e cazul, când ceilalţi din gaşcă nu râd
  • A râde cu maţele pe pereţi = a hohoti de râs
  • A-l striga pe Iorga = a vomita (se bazează pe o sonoritate a numelui lui Iorga, ce ar semănă cu sunetul scos de cel care vomită)
  • A se spăla în damigeană = a fi foarte slab
  • A se arunca precum broasca-n polizor = a se băga precum musca-n lapte
  • A ţine sub radical = se spune despre cuplurile în care femeia este mai înaltă decât bărbatul

Sursa: www.123urban.ro

Ne puteți urmări și pe Google News