Statele Alianţei susţin instalarea sistemului ce le-ar apăra de rachetele iraniene. Invitată de Paris şi de Berlin, Moscova analizează încă situaţia.

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, le-a cerut ieri europenilor să susţină un sistem antirachetă care ar proteja Bătrânul Continent şi America de Nord, în ciuda problemelor financiare actuale, potrivit AFP.

La reuniunea miniştrilor de externe şi ai apărării din NATO, ce precedă summitul de la Lisabona, din noiembrie, unde se vor lua deciziile finale, Berlinul şi Parisul au insistat pentru includerea Rusiei în proiect.

Reuniunea de ieri a pus în discuţie noul concept strategic al NATO, ce va înlocui actualul document, adoptat în 1999, înaintea atentatelor din SUA. Documentul, care va stabili misiunea NATO pentru următorii ani, ia în calcul noile ameninţări la adresa Alianţei - atacurile cu rachete balistice, terorismul şi războiul cibernetic, care lipsesc, în mare parte, din actualul concept.

Franţa, susţinere rezervată

SUA susţin conectarea sistemelor antirachetă din ţările europene, unde astfel de dispozitive există, cu reţeaua americană - cu costuri totale de 200 de milioane de euro. România, care şi-a anunţat anul trecut disponibilitatea de a găzdui elemente ale scutului antirachetă al SUA, se află printre susţinătorii ideii.

Mai multe guverne europene, printre care cel german şi cel francez, au însă rezerve. Motivele: sistemul nu înlocuieşte disuasiunea nucleară, este scump şi nu a fost discutat in extenso cu Rusia.

Ministrul francez al apărării, Hervé Morin, a spus ieri că "îşi menţine rezervele", însă a lăsat să se înţeleagă că Parisul nu va bloca o decizie privind sistemul antirachetă, scrie Agerpres. Morin a indicat "incertitudinile de natură tehnică şi financiară" şi a explicat că această chestiune trebuie discutată cu Rusia.

Moscova, care s-a opus precedentului scut antirachetă, propus de administraţia Bush, a fost invitată în noul proiect de către Rasmussen, care a evocat un scut întins de la Vancouver la Vladivostok. Nu se ştie încă dacă Rusia va fi prezentă la summitul de la Lisabona.

Dezarmare nucleară

Ministrul german al apărării, Karl-Theodor zu Guttenberg, a exprimat acordul pentru scut, dar a insistat, de asemenea, pentru includerea Rusiei. În plus, Berlinul a reiterat solicitarea privind retragerea armelor nucleare staţionate de SUA în Europa, inclusiv în Germania. Secretarul american de stat Hillary Clinton a insistat însă că NATO trebuie să îşi păstreze capacitatea de disuasiune nucleară.

Nu e singurul punct de dezacord. Ieri, SUA şi-au exprimat temerea că reducerile de cheltuieli militare anunţate de aliaţii europeni vor suprasolicita capacitatea financiară americană. Alianţa intră în restructurări Pentru a avea banii necesari scutului anti-rachetă, într-un moment în care Europa îmbrăţişează austeritatea bugetară, inclusiv în domeniul apărării, statele NATO au ajuns la un acord de principiu pentru restructurarea sediilor şi agenţiilor Alianţei. Concret, numărul sediilor NATO va fi redus de la 11 la 6, în vreme ce cel al agenţiilor, va scădea de la 14 la 3. Numărul angajaţilor permanenţi  va fi redus şi el de la 13.000 la 9.000. Nu s-a stabilit însă, şi nu se va stabili până anul viitor, care sedii şi agenţii vor fi închise. Această alegere nu va fi uşoară, ţinând cont că niciunul dintre statele membre nu doreşte să piardă prestigiul şi avantajele financiare aduse de găzduirea unei structuri a NATO, potrivit Reuters.

Ministrul italian al apărării, Ignazio La Russa, a asigurat ieri că ţara sa nu este în pericol să piardă centrul de comandă de la Napoli. Secretarul american al apărării, Robert Gates, a apreciat la rândul său că Turcia trebuie să păstreze cel puţin un sediu, scrie agenţia DPA. Surse diplomatice au declarat pentru postul public de radio polonez că nici Varşovia nu îşi va pierde cele două structuri pe care le găzduieşte. 

De asemenea, în cursul reuniunii de ieri, Oana Lungescu a fost anunţată oficial purtător de cuvânt al NATO.