Vârsta de pensionare a femeilor a devenit ieri motivul pentru care controversata lege a pensiilor nu a ajuns în Monitorul Oficial, ci înapoi în dezbaterea parlamentului. Motivul: preşedintele Traian Băsescu, la care a ajuns legea spre promulgare după ce a fost declarată constituţională, a decis că nu mai este de acord cu una dintre modificările aduse de actul normativ privind vârsta de pensionare.
Traian Băsescu a cerut parlamentului să reanalizeze vârsta de pensionare pentru femei, care, în opinia sa, ar trebui să crească de la 58 de ani, cât este în prezent, la 63 de ani, până în 2030, şi nu la 65, aşa cum prevede actuala formă a legii. Şeful statului a declarat ieri că i se pare nedrept ca femeile să se pensioneze la 65 de ani, ca şi bărbaţii. "Femeile fac o dublă muncă în România. Chiar legea instituie diferenţe de tratament între femei şi bărbaţi", a explicat preşedintele. "Sunt un susţinător fără rezerve al egalităţii de şanse dintre femei şi bărbaţi, dar şi al egalităţii de tratament. Nu pot să nu analizez realităţile socio-economice şi să constat că femeile au o situaţie mult mai grea decât bărbaţii", a mai spus ieri Traian Băsescu. Totuşi, în urmă cu peste două săptămâni, în discursul din Parlament, Traian Băsescu s-a declarat un susţinător al egalizării vârstei de pensionare, având în vedere "tendinţele demografice îngrijorătoare, din România şi nu numai, inclusiv în Uniunea Europeană". Citiţi şi:
- Băsescu a trimis legea pensiilor spre reexaminare
- Boc: "Viaţa ne va obliga să ajungem la egalizarea vârstei de pensionare"
Ideea este susţinută şi de actualul ministru al Muncii, Ioan Botiş, care a declarat că de la bun început a fost un susţinător al ideii că femeile trebuie să se poată pensiona mai devreme decât bărbaţii. "Am fost unul dintre iniţiatorii unei propuneri identice atunci când eram deputat în Comisia de Muncă. Am vrut ca vârsta de pensionare să fie de 63 de ani pentru doamne şi 65 de ani pentru bărbaţi, aşa mi se pare corect. Însă Parlamentul este suveran", a explicat ministrul pentru EVZ. De cealaltă parte, fostul ministru al Muncii şi iniţiatorul proiectului de lege a pensiilor Mihai Şeitan nu este de acord cu modificarea cerută de preşedinte, mergând pe trendul european care consacră o vârstă egală, dar şi în creştere, de pensionare pentru femei şi bărbaţi. "De ce 63 de ani şi nu 62 sau 64? (...) Există o analiză foarte amănunţită, privind egalitatea de tratament şi de şanse între femei şi bărbaţi, sunt directive europene în vigoare ca fiecare ţară să ajungă la această egalitate de şanse. Mai devreme sau mai târziu tot la egalizare se va ajunge", a explicat Şeitan. Nici societatea civilă nu este în totalitate de acord cu varianta propusă de preşedinte. "Noi am cerut ca femeile să poată alege la ce vârstă să se pensioneze, la 63 sau la 65 de ani, nu suntem de acord cu nici una dintre aceste limitări care le îngrădesc drepturile femeilor. E un adevăr cunoscut deja că femeile au un al doilea job când ajung acasă, însă mi se pare corect ca fiecare să poată alege când să se retragă din activitate. Chiar dacă s-ar stabili că vârsta de pensionare la femei este 63 de ani, dacă o angajată nu vrea să iasă la pensie, e posibil ca angajatorul să nu mai vrea să o ţină", este de părere Irina Sorescu, preşedinte executiv al Centrului Parteneriat pentru Egalitate. La nivelul sindicatelor, problema ar fi doar pe jumătate rezolvată dacă parlamentarii ar accepta modificarea propusă de şeful statului. "E un câştig pentru femei, însă noi am cerut ca vârsta de pensionare să fie de 63 de ani şi pentru femei şi pentru bărbaţi. Normal ar fi ca vârsta să fie egală, dar în nici un caz mai mare de 63 de ani. Asta pentru că România are o speranţă de viaţă de 10 ori mai mică decât statele europene care au o vârstă de pensionare de 65 de ani", a explicat vicepreşedintele Cartel Alfa, Petru Dandea. Credeţi că e mai bine ca femeile să se pensioneze la 63 de ani sau la 65 de ani, o dată cu bărbaţii?
Recomandările noastre
