Înlocuirea regimului comunist din Republica Moldova cu o alianţă de partide democrate, acum un an şi jumătate, nu a adus schimbările aşteptate de populaţie şi de firmele de peste Prut.

Criza a afectat şi Republica Moldova, care a avut, anul trecut, o recesiune de 6,5%, iar investitorii din Vest, loviţi şi ei de criză, se lasă aşteptaţi. Peste lipsa investiţiilor străine s-a suprapus şi diminuarea sumelor de bani trimise de moldovenii care muncesc peste hotare către rudele lor de acasă.

În aceste condiţii, autorităţile de peste Prut sunt nevoite să recunoască un adevăr neplăcut: "Noi exportam oameni, nu mărfuri sau servicii, ei aduceau valută, bani cu care importam mărfuri şi servicii", spune Valeriu Lazăr, vicepremierul moldovean. El consideră că "Moldova nu are un viitor dacă nu trece de la modelul bazat pe importuri şi consum la un model bazat pe producţie şi exporturi". Declaraţiile au fost făcute ieri, la Chişinău, cu ocazia forumului de lansare oficială a Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Moldova.

Pentru 2010, autorităţile moldovene estimează o creştere economică de 5%-6%. O întrebare la care autorităţile de aici nu au reuşit încă să răspundă e care sunt zonele către care trebuie să-şi orienteze relaţiile comerciale. Prinşi între graniţa UE şi ce a fostei URSS, ei încă nu au o politică coerentă în acest sens.

Un Fisc agresiv

"Percepţia ar fi că lucrurile s-au schimbat în bine şi ar trebui să vină investitorii. Pe de altă parte însă, îi opreşte criza acasă, dar şi instabilitatea politică din Republica Moldova", ne-a declarat Andrian Candu, directorul general al asociaţiei. El spune că, până la declanşarea crizei, interesul oamenilor de afaceri din afară pentru Moldova era mai mare. Potrivit lui Candu, investitorii străini vor deveni din nou interesaţi după ce va dispărea instabilitatea politică.

Nici mediul de afaceri local nu a avut motive să câştige mai multă încredere în autorităţi. Din cauza crizei, Fiscul a devenit mult mai agresiv cu firmele prin controale şi prin interpretarea diferită a legislaţiei, pentru a colecta mai mulţi bani.

Libertatea de exprimare fără teroare

Toate acestea nu înseamnă că nu a fost nicio schimbare în bine în ultimul an şi jumătate. Prima pe lista evoluţiilor pozitive e considerată libertatea de exprimare. "Nimeni nu mai simte acum nicio teroare, nicio frică şi parcă societatea s-a mai mobilizat, a început să citească mai mult, se interesează mai mult de politică", subliniază Candu.

Autorităţile susţin că acum guvernul e mai deschis cu mediul de afaceri, potrivit lui Valeriu Lazăr.

LANSARE

AOAM, condusă de un miliardar

• Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Moldova (AOAM), lansată oficial ieri, la Chişinău, e primul patronat de acest gen din ţară. Alte asocieri ale companiilor de peste Prut sunt Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova, Asociaţia Investitorilor Străini, Camera de Comerţ Americană, precum şi cea Franceză.
• AOAM îşi propune să monitorizeze autorităţile, să modernizeze legislaţia fiscală şi să participe la elaborarea actelor normative care influenţează activitatea firmelor şi investiţiile străine.
• Preşedintele asociaţiei e Vlad Plahotniuc, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din Republica Moldova, cu o avere estimată la 2,5 miliarde dolari. Extrem de discret, Plahotniuc deţine afaceri în domeniile petrolier, financiar-bancar, hotelier, mass-media şi imobiliar.