Într-un moment în care toată Europa (în special ţări precum Franţa, Marea Britanie, Suedia, Germania sau Danemarca) se frământă după avertizările privind iminenţa unor atacuri teroriste Al-Qaida, Cushman&Wakefield dă publicităţii al 21-lea raport despre principalele destinaţii europene pentru afaceri.
Ignorând nonşalant alertele, cei 500 de manageri din nouă ţări chestionaţi de TNS BMRB pentru C&W consideră că atacurile teroriste sunt evenimentele posibile cu cel mai mic impact (2%) asupra afacerilor lor, în următorii cinci ani. E drept, studiul a fost făcut în perioada mai-iunie 2010, când încă nu venise avertismentul Departamentului de Stat al SUA, dar ţări precum Franţa au încă din 2005 nivel de alertă ridicat.
Ce ar trebui să-i preocupe mai mult pe români în acest moment? Avertizările privind iminenţa atacurilor teroriste sau faptul că Bucureştiul se află pe penultimul loc (35) în clasamentul destinaţiilor de afaceri din Europa? Precizare: pe ultimul loc se află Atena, Sofia nu apare deloc în acest clasament, iar Budapesta ocupă locul 30 (pe care se afla Bucureştiul în 2009). Clasamentul "oraşelor de afaceri" ia în calcul numeroase criterii. La majoritatea, capitala României se află pe poziţii codaşe. Singura veste bună e locul al treilea, după Moscova şi Istanbul, la capitolul planuri de extindere a afacerilor.
Poate fi făcută vreo legătură între acest studiu şi alertele teroriste? Cu siguranţă, da. Pe primele trei locuri se află, în ordine, Londra, Paris şi Frankfurt, iar în top 10 întâlnim patru oraşe din Germania (Frankfurt, Berlin, München şi Düsseldorf), două din Spania (Barcelona şi Madrid) şi câte unul din Marea Britanie (Londra), Franţa (Paris), Belgia (Bruxelles) şi Olanda (Amsterdam). Avertismentele de săptămâna trecută şi ştirile provenite de la principalele servicii de informaţii occidentale vorbesc despre planificarea unor atentate în marile oraşe din Marea Britanie, Franţa şi Germania. Loviturile ar urma să se desfăşoare după modelul atacurilor simultane care au avut loc asupra mai multor ţinte din Mumbai, India, în noiembrie 2008, când au murit 166 de oameni.
Nu doar turiştii americani au fost avertizaţi asupra potenţialelor riscuri teroriste din Europa. Avertizări asemănătoare au fost emise şi de ministrul de externe japonez, şi de autorităţile britanice (unde nivelul de alertă este "grav", al patrulea din cele cinci niveluri de alertă, şi semnifică faptul că un atentat este foarte probabil). Comisia Europeană a anunţat că monitorizează situaţia, în vreme ce ţări ca Germania, Austria, Cehia sau Polonia anunţă că nu sunt motive de panică şi nici de modificare fundamentală a măsurilor de securitate.
Cea mai afectată capitală europeană, în acest context, a fost Parisul. Numai la sfârşitul săptămânii trecute au fost două evenimente spectaculoase: evacuarea Turnului Eiffel şi a Gării Saint-Lazare, în urma unor alarme false. "Ameninţarea teroristă există, putem fi atacaţi în orice moment", a declarat ministrul francez al apărării Herve Morin.
Situaţia din Franţa are o particularitate aparte: pe de-o parte, Senatul francez a votat, la mijlocul lunii septembrie, interzicerea vălului islamic; pe de altă parte, preşedintele Nicolas Sarkozy se află în scădere de popularitate, iar lupta antiteroristă e o temă care i-a sporit, de fiecare dată, credibilitatea.
Dincolo de îngrijorarea reală care străbate Europa, ca un fior rece, există o preocupare la fel de reală că transporturile şi turismul vor avea mult de suferit de pe urma acestor avertismente. Dacă în Franţa, de exemplu, s-ar emite o alertă de cel mai înalt nivel, atunci filtrele organizate de autorităţile franceze la toate staţiile de metrou, în gări şi pe aeroporturi ar fi mult mai stricte şi ar putea fi impuse restricţii de circulaţie.
Toată această nebunie pare să nu atingă defel Bucureştiul. SRI a anunţat menţinerea nivelului de alertă existent ("albastru"-precaut) întrucât nu există ameniţări directe asupra Românie. Poate fiindcă România nu e interesantă pentru organizaţiile teroriste decât în măsura în care diferite firme şi persoane monitorizate, se pare, de SRI, produc bani care să le finanţeze.
Recomandările noastre
