Marii jucători de table spun că, într-un concurs, norocul te ajută 10%. Logica şi nervii tari îţi pot aduce 100.000 de euro în partidele internaţionale.

Când era mic, juca table pe ascuns, cu fratele său. Părinţii doreau să îl ţină departe de jocurile de noroc şi cât mai aproape de şah. Acum, când vorbeşte despre table, Neculai Drăgănuţă zice "noroc" cu jumătate de gură. "Într-o partidă de turneu, 10% e noroc, restul e matematică", spune Drăgănuţă, campion european în 2002.

El practică backgammon, joc desprins din table, singura diferenţă fiind posibilitatea de a dubla miza în timpul jocului, moment în care adversarul poate ceda meciul sau accepta oferta. În aceste concursuri oficiale, se joacă partide lungi, uneori chiar primul la 13 linii. Se ajunge chiar la situaţii asemănătoare şahului: la o mutare, jucătorii pot solicita timp de gândire de chiar două minute.

Teoria probabilităţii la table Drăgănuţă povesteşte că, atunci când merge în turnee, vede aceleaşi feţe: "Norocul nu te ţine mereu, deci explicaţia e alta: să joci logic". Explicaţiile sale nu sar niciodată dincolo de graniţele matematicii. Odată aruncate zarurile, sunt 36 de variante. Ca la şah, unde este o întreagă teorie a deschiderilor (primele mutări se fac aproape automat), şi la table există variante standard de 5-1, de exemplu.

"Dacă dai duble (n.r. - 1-1, 2-2, până la 6-6) e uşor de câştigat. Dar restul de 30 de zaruri posibile trebuie jucate după o grilă", spune Drăgănuţă. Nu e nimic exagerat. Pe internet, manualele de table invocate în glumă de jucătorii din parc chiar există. Se analizează poziţii şi variantele de continuare a jocului din acele poziţii. Totul stă în teoria probabilităţilor. Adică să ştii să răspunzi la întrebări ca următoarea: dacă eu mut 5-1 într- un anumit fel, care sunt şansele ca peste câteva mutări să ies în pierdere?

Cine sunt jucătorii români

Sunt şi probleme de table. Una propune ca tu să joci numai cu duble, la alegere, iar adversarul numai cu unul dintre zarurile 6-1, 4-3 sau 5-2. Dacă adversarul cunoaşte şi urmează întocmai o strategie special gândită pentru aceste cazuri este de neînvins: "Dacă faci mai mult de două greşeli într-un joc, eşti pierdut". El se referă la abaterile de la mutările standard şi la jocul împotriva probabilităţilor.

Printre jucătorii români de valoare, care participă frecvent la turnee internaţionale, se numără Ciprian Rădulescu - profesor de genetică - şi Florin Bălan - medic. Un nepot al pictorului român Camil Ressu este un alt jucător de top. Dacă Neculai Drăgănuţă a câştigat titlul european la categoria jucătorilor de nivel mediu, Ion Ressu, stabilit în Elveţia, este singurul român care a cucerit titlul mondial şi de două ori campionatul european de table la profesionişti. Se întâmpla în 1992 (campion mondial şi european) şi 1994.

DIN CV. Absolvent al Şcolii Militare, Neculai Drăgănuţă a fost mai întâi campion judeţean şi campion al Armatei la şah

"Dacă dai duble (n.r. - 1-1, 2-2, până la 6-6) e uşor de câştigat. Dar restul de 30 de zaruri posibile trebuie jucate după o grilă. Odată aruncate zarurile, sunt 36 de variante posibile. Dacă faci mai mult de două greşeli într-un joc, eşti pierdut.", NICOLAE DRĂGĂNUŢĂ, campion la table

CÂT SE CÂŞTIGĂ

Premii de 1 milion de euro pentru campioni

În 1992, când a câştigat Campionatul Mondial de Backgammon, organizat la Monte Carlo, Ion Ressu a primit aproximativ 30.000 de dolari. Acum, premiul e în jur de 100.000 de euro. Cel mai mare premiu câştigat vreodată de Neculai Drăgănuţă a fost de 7.000 de euro, decernat câştigătorului categoriei a doua la Nordic Open 2009.

Alte turnee mari, organizate în Franţa, ţările nordice şi Marea Britanie au premii între 27.000 şi 50.000 de euro. Casele de pariuri organizează însă şi concursuri pe 1 milion de euro. Competiţiile de table sau backgammon organizate în România au fonduri de premiere mai mici, de maximum 2.000-2.500 de euro.

CEI MAI BUNI

Japonezii şi americanii, stăpânii zarurilor

Japonezul Masayuki Mochizuki are 31 de ani şi este socotit cel mai bun jucător la ora actuală. Mochizuki a jucat şah japonez (Shogi) pe când era adolescent şi, deşi nu a fost un elev care a excelat la matematică, a spus într-un interviu că studiază "cam cinci-şase ore pe zi" strategii ale jocului.

Campion mondial anul trecut, japonezul a câştigat mai mult de două milioane de dolari din backgammon. Un alt as al tablelor este Arthur Benjamin. Campion al SUA în 1997, el spunea, într-un interviu publicat anul trecut de evz.ro, că "la nivel înalt acest joc implică multă matematică": "Cu cât ştii mai multă matematică, cu atât joci mai puţin. Dar, când am luat backgammonul în serios, am câştigat ceva bani".