Cu susţinerea coaliţiei de guvernare, traseiştii politici au făzut azi primul pas important pentru a fi recunoscuţi ca grup cu drepturi depline: maşini, şoferi, secretare, dar mai ales locuri şi funcţii în comisii. Următoarea mutare, pentru care PDL a avansat deja un proiect de lege, este împingerea unui UNPR-ist în conducerea Camerei Deputaţilor.
Oficializarea unui grup al independenţilor a fost motiv de scandal încă de la începutul legislaturii, stârnind nemulţumirea PSD şi PNL.
UNPR, exclusivitate la traseişti
Concret, la iniţiativa PDL şi UNPR, alegerea sub sigla aceluiaşi partid nu va mai fi o condiţie pentru constituirea unui grup parlamentar, ci doar strângerea a minimum 10 membri care să-l formeze. Modificarea a fost făcută cu votul unanim al celor prezenţi, în condiţiile în care reprezenţanţii opoziţiei – PSD şi PNL - au lipsit de la discuţii.
"Am schimbat regulamentul în sensul că am preluat şi noi la Cameră norma de la Senat, care recunoaşte un grup al independenţilor. Nu văd de ce, când părăseşti un partid, să nu mai ai dreptul să fii membru într-o comisie sau chiar în Biroul Permanent al Camerei Deputraţilor", şi-a justificat votul preşedintele comisiei de Regulement, deputatul PDL Iustin Cionca-Arghir.
Mai mult decât atât, UNPR a obţinut chiar exclusivitate în atragerea traseiştilor. Astfel, în proiectul de hotărâre pentru modificarea Regulamentului aprobat astăzi s-a introdus prevederea potrivit căreia "deputaţii care au devenit independenţi în timpul unei legislaturi pot constitui un singur grup parlamentar".
Următoarea ţintă: algoritmul politic
În paralel, PDL merge pe o iniţiativă legislativă prin care să le asigure UNPR-iştilor şi intrarea cu un reprezentant în Biroul Permanent al Camerei. "După ce terminăm cu reglementarea grupului independenţilor avem la dispoziţie o iniţiativă legislativă, care e în acest moment blocată în Biroul Permanent, prin care să înlocuim termenul de "configuraţie politică iniţială" – în baza căreia se împart în acest moment funcţiile la Camera Deputaţilor - cu simpla "configuraţie politică", aşa cum apare şi în Constituţie", spune Cionca-Arghir.
Adoptarea unei astfel de iniţiative, pentru care actuala coliţie are numărul necesar de voturi în rândul deputaţilor, ar avea ca efect renegocierea tuturor funcţiilor de conducere din Camera Deputaţilor, cu excepţia preşedintelui, la începutul fiecărei sesiuni a Legislativului. Proiectul s-ar putea întoarce însă împotriva PDL, ameninţat de tot mai mulţi deputaţi că ar fi pe picior de plecare, care ar risca astfel pierderea majorităţii din cameră la un moment dat, înainte de alegerile din 2012.
Recomandările noastre
