ORDINEA PUBLICĂ, ÎN GREVĂ. Nemulţumiţi de lefuri, poliţiştii au decis ca, de luni, să nu mai iasă pe stradă şi să renunţe la sancţiuni.

Fără patrule pe străzi, fără amenzi pentru şoferii indisciplinaţi sau pentru cei care tulbură ordinea publică, fără audieri în dosare penale. Pe scurt, muncă puţină, pe măsura salarizării, urmată, neapărat, de un val de procese. Asta pregătesc poliţiştii, începând de luni, spre bucuria infractorilor care vor fi ignoraţi dacă victimele nu-i vor reclama la numărul de urgenţă 112.

La baza acestui protest fără precedent stau nu doar reducerile salariale şi lipsa resurselor, ci şi noile grile de salarizare cuprinse în proiectul Legii unitare, "în lucru" la Ministerul Muncii. Potrivit acesteia, salariile şefilor ar urma să fie de trei ori mai mari decât cele ale ofiţerilor şi agenţilor fără funcţii.

În replică la decizia poliţiştilor - care va duce la blocarea anchetelor şi la haos pe străzi - oficialii de la Interne s-au limitat la un avertisment subtil: "Poliţiştii pot recurge la proteste, în limita prevederilor legale".

"Venim la birou şi ne facem că muncim"

"Nu facem proteste de stradă. Venim la birou şi ne facem că muncim. În general, ne plângem de bani, dar avem şi probleme de logistică. Poliţiştii repară singuri maşinile de serviciu, pe banii lor, până şi plăcuţele de frână sunt înlocuite cu bani din buzunarul lor. E o situaţie fără precedent", a explicat Marin Gruia, liderul Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual, care numără câteva zeci de mii de membri, toţi angajaţi ai MAI.

Acesta a ţinut să puncteze, apoi: "Autorităţile să nu facă presiuni asupra noastră, că s-ar putea să se trezească cu o revoltă fără precedent".

"Paie pe foc" a pus, potrivit sindicaliştilor, proiectul privind legea unitară de salarizare, în baza căreia şefii ar urma să primească salarii de trei ori mai mari decât subalternii.

Au început procesele

Până la proteste, poliţiştii au ales calea instanţelor pen tru a-şi cere drepturile. Peste 36 de procese pentru reducerea veniturilor cu până la 70% a deschis doar Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Unităţi Publice (ANRSC), din subordinea MAI. Cornelia David, liderul sindical al ANRSC, a precizat că salariile au ajuns chiar şi la 600 de lei pe lună pentru angajaţi cu 25 de ani vechime.

În instanţă s-a ajuns şi pentru orele suplimentare neplătite. "Poliţiştii s-au lăsat exploataţi prea mult timp. La Giurgiu, am câştigat deja un proces pentru 33 de poliţişti de la Rutieră, care au acumulat, în ultimii trei ani, 17.000 de ore suplimentare", a conchis Marin Gruia.

MODEL DE SUCCES

Judecătorii - lefuri mărite de grevă

Poliţiştii au arătat, astăzi, că protestele lor sunt "inspirate" de cele declanşate de magistraţi şi de personalul auxiliar din justiţie anul trecut. Protestele magistraţilor au avut la bază nemulţumiri similare, printre care se numărau "tăierea" sporului de stres echivalent cu 50% din salariu şi noua grilă de salarizare.

În primă fază, protestul a fost declanşat doar la judecătorii şi tribunale, în plină vacanţă judecătorească, iar impactul asupra justiţiabililor nu a fost atât de puternic, deoarece magistraţii judecau, totuşi, cauzele penale. La începutul lunii septembrie însă protestul s-a extins în întreaga ţară şi la instanţele superioare: Curţi de Apel şi Curtea Supremă.

Judecătorii de la toate secţiile, grefierii şi arhivarii şi-au redus timpul de lucru la două ore pe zi, blocând procese şi producând pagube de zeci de milioane de euro firmelor cu litigii pe rol. Doar cauzele penale şi cele cu minori au fost judecate.

Magistraţii au încetat protestul abia pe 27 septembrie, după ce guvernanţii au decis să le majoreze coeficienţii de salarizare. În plus, în ciuda avertismentelor transmise de ministrul justiţiei, judecătorii nu au fost sancţionaţi.