Dinu Patriciu, fostul patron al grupului petrolier Rompetrol, care deține și rafinăria Petromidia, susține că actualii proprietari ai Rompetrol Rafinare (RRC) nu au de dat statului român niciun ban.
El își argumentează această declarație prin faptul că statul a încasat anual taxe și impozite de peste un miliard de dolari de la Petromidia, bani care nu intrau în visteria statului dacă rafinăria era închisă în urmă cu 9-10 ani. „Petromidia funcţionând a dat în fiecare an statului român taxe şi impozite de peste un miliard de dolari. Rompetrol are de dat statului român 600 de milioane de euro? Nu. Nu are de dat nimic statului român, este o poveste. Sechestrul pus acum pe aceată pretinsă datorie este de fapt o glumă proastă pentru că nu are de fapt nicio bază legală", a declarat, ieri la Realitatea TV, fostul preşedinte al companiei, Dinu Patriciu. De altfel, Patriciu a precizat ieri și pentru EVZ că statul nu are de recuperat niciun ban de la Rompetrol Rafinare, arătând totdată că a fost înşelat în urmă cu şapte ani, atunci când în "cârca companiei au fost puse datorii ale statului către el însuşi". Miliardul de dolari plătit din banii contribuabililor Cea mai mare parte din cei un miliard de dolari „vărsați în visteria statului” în fiecare an de către Rompetrol revine consumatorului. Asta pentru că la fiecare litru de benzină sau motorină cumpărat de un român, aproape jumătate din preț reprezintă accize și TVA. Adică, banii vor ajunge în visteria statului, dar nu din „portofelul” grupului Rompetrol ci din cel al cumpărătorului de combustibil. Cealaltă parte plătită în fiecare an statului român de către Rompetrol este formată din taxele și impozitele aferente angajaților și dobânzile la datoria de 571 milioane de euro, conform OUG 118/2003, prin care compania a primit facilitatea de a plăti această datorie până la 30 septembrie 2010. Sau de a nu achita suma și să convertească obligațiunile în acțiuni pe care să le emită statului român, ceea ce face ca rafinăria să ajungă înapoi la stat. Dar oficialii KazMunaiGaz (KMG), actualii proprietari ai grupului Rompetrol, au profitat de neclaritățile din legislație și în luna august 2010 au achitat mai puțin de 10% din datoria integrală, așa încât să-și mențină pachetul majoritar în cazul în care obligațiunile vor fi convertite în acțiuni. Patriciu susține că a fost păcălit de stat Dinu Patriciu spune că datoria istorică a fost achitată în fiecare an, pentru că obligațiunile sunt purtătoare de dobânzi, iar compania nu avea datorii de 570 milioane de euro, ci doar de 107 milioane de dolari. „În momentul în care Petromidia a fost privatizată, în caietul de sarcini apăreau 107 milioane de dolari datorii. În realitate, după ce am preluat controlul, apăreau 285 de milioane de dolari datorii. La aceştia s-au adăugat dobânzi şi penalităţi, timp de trei ani şi s-a ajuns la suma aceea consolidată în euro, de 571 de milioane de euro. Deci erau datorii ale statului către el însuşi, a căror problemă trebuie rezolvată. Au fost transformate...”, spunea, în luna mai, Dinu Patriciu, la emisiunea „Nașul”. El mai preciza tot atunci că în cei 7 ani a achitat statului 260 milioane de dolari din dobânzi, ceea ce înseamnă că într-un fel datoria a fost achitată. Dar și aici, el nu are dreptate.În primul rând, datoria de care spune Patriciu de 107 milioane de dolari era menționată în caietul de sarcini, dar, până la transferul dreptului de proprietate, aceasta s-a majorat. Mai mult, prin OUG 118/2003, Patriciu a beneficiat de o facilitate la privatizare, ceea ce i-a permis să se concentreze asupra investițiilor. Dacă în 2003 îi era impus ca termen de plată a acestor datorii anul 2005, Dinu Patriciu nu mai ajungea să vândă grupul Rompetrol cu 1,6 miliarde de euro. În ceea ce privește termenul de șapte ani acordat prin această OUG, Patriciu putea la orice oră să ceară răscumpărarea obligațiunilor, chiar și înainte de vânzarea către KMG, astfel că putea să vândă compania fără nicio datorie. Facilitatea oferită lui Patriciu era o practică normală la începutul aniilor 2000. Chiar și în 2004, atunci când grupul austriac OMV a achiziționat SNP Petrom a primit ca facilitate, prin Legea 555/2004, menținerea redevențelor și taxelor pe o perioadă de zece ani de la privatizare, adică până în 2014. Caseta: Ce se întâmplă prin executarea silită Sorin Blejnar, șeful Fiscului, ne-a declarat ieri că în cazul în care compania nu-şi achită restanţele până la 30 septembrie, "măsurile asigurătorii se vor transforma în unele de executare silită”. Potrivit lui Sorin Blejnar, şeful Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Rompetrol a avut două variante: fie să convertească în acţiuni totalitatea datoriei, fie să plătească în integralitate obligaţiile restante. "Nu acceptăm sub nicio formă varianta de a răscumpăra parţial datoria. Aceasta este doar o idee juridică a societăţii, care are un mod de a înţelege OUG 118/2003 în favoarea ei", explică Blejnar. Totodată, el consideră ca fiind nefondată intenţia KMG de a apela la justiţie, în condiţiile în care Fiscul poate sechestra înainte de scadenţă bunurile unui datornic atunci când acesta le-ar putea înstrăina. Tot ieri, șeful Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), a precizat la Realitatea TV că ''Termenul este de 30 septembrie 2010. După această dată, dacă nu vom încasa diferenţa de bani, vreo 510-515 milioane de euro, măsurile se vor transforma în măsuri executorii şi vom trece la executarea silită a companie. Măsurile înseamnă şi poprirea conturilor, poprirea terţilor, deci sunt mai multe proceduri prin care statul îşi poate recupera banii. Mai exact, activele pe care a fost pus sechestru pot fi valorificate de către Fisc prin metodele cunoscute, așa încât din vânzarea acestora să încaseze datoria integrală de 571 milioane de euro.
Astăzi, acţionarii Rompetrol Rafinare au aprobat, de principiu, conversia în acţiuni a obligaţiunilor nerăscumpărate de la stat până la data scadentă, de 30 septembrie, şi gajarea unor active pentru prelungirea scadenţei unui credit de 720 milioane dolari de la acţionarul majoritar, Rompetrol Group Olanda, potrivit unui raport al companiei transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB). CITIŢI ŞI:
- Dinu Patriciu se joacă de-a pacifistul la cearta dintre stat și Rompetrol
Recomandările noastre
