În cei nouă ani care au trecut de la atentatele din Statele Unite ale Americii, soldate cu aproape 3.000 de morţi, România a făcut paşi importanţi în direcţia consolidării relaţiilor cu marile puteri occidentale şi a fost primită în principalele blocuri politico-militare din care acestea fac parte, NATO şi Uniunea Europeană.

11 septembrie 2010 găseşte România alături de statele aflate în prima linie a luptei împotriva terorismului, găzduind baze americane şi urmând să îşi pună la dispoziţie teritoriul pentru amplasarea de rachete interceptoare SM-3, parte a sistemului american antirachetă în varianta de implementare stabilită de actuala administraţie de la Washington, pe 17 septembrie 2009.

Victime în războiul cu teroriştii

Aderarea la NATO, decisă în 2002, la Summitul de la Praga, şi produsă efectiv în 2004, a accelerat procesul de modernizare a Armatei Române, dar a presupus şi implicarea acesteia pe fronturile din Afganistan şi Irak.

Cincisprezece militari români şi-au pierdut viaţa în Afganistan, 2 au murit în Irak şi peste 60 au fost răniţi în cele două teatre de operaţiuni. Acestea nu au fost însă singurele victime româneşti în lupta antiteroristă.

Pe 11 martie 2004, teroriştii islamişti "inspiraţi" de organizaţia al-Qaida au detonat, la Madrid, mai multe bombe în patru trenuri pentru navetişti, atentatele soldându-se cu 191 de morţi şi 1.800 de răniţi, între care şi 16 români. O altă româncă, Mihaela Otto, a murit în atentatele de la Londra, din 7 iulie 2005.

IMPORTANŢA MOMENTULUI "11 SEPTEMBRIE"

Adrian Severin: "Lupta antiteroristă ne-a înlesnit intrarea în NATO"

Atentatele de la 11 septembrie 2001 au scos din centrul atenţiei comunităţii internaţionale problematica Războiului Rece, care opunea numai statele, şi au schimbat modul de gândire şi de acţiune al statelor membre NATO, explică, pentru "Evenimentul zilei", ministrul de externe al României din perioada 1996-1997, Adrian Severin.

Momentul "11 septembrie 2001" a facilitat, în opinia sa, "revenirea României în sânul familiei culturale şi politice de care a fost despărţită în perioada Războiului Rece".

"Văzându-şi interesele vitale ameninţate de procese din zona României, Washingtonul a apreciat că România se poate insera util în strategiile globale ale Statelor Unite. Alianţele nu se fac pe sentimente, ci pe convergenţa intereselor", subliniază Adrian Severin.

"Partener util, nu servil"

Importanţa geostrategică a României a crescut după atentatele din Statele Unite, iar statele membre NATO au început să privească cu alţi ochi "ruda săracă" pe care refuzaseră să o primească la masa lor cu ocazia Summtului de la Madrid, din 1997.

"Statele Unite au considerat atunci că, într-un calcul de costuri şi beneficii, primirea României în Alianţa Nord- Atlantică nu este o urgenţă", precizează fostul ministru de externe.

În plus, Washingtonul nici nu voia să irite şi mai mult Rusia, care protestase deja vehement faţă de extinderea NATO către graniţele sale. În acest context, doar Cehia, Polonia şi Ungaria au fost invitate să înceapă convorbirile de aderare, intrând în NATO un an mai târziu. România a aderat abia în 2004, alături de Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia. Asta după ce s-a implicat în campania antiteroristă globală şi a trimis trupe în Irak şi Afganistan, demonstrând SUA şi celorlalte state din NATO că este un aliat de încredere.

"Statele Unite şi NATO au nevoie de un partener util, nu servil sau umil. Nimeni nu are nevoie de un partener umil", precizează fostul şef al diplomaţiei de la Bucureşti.

În căutarea influenţei

În opinia lui Severin, chiar dacă participarea la acţiunile desfăşurate în teatrele de operaţiuni din Afganistan şi Irak a consolidat poziţia României în cadrul NATO, Bucureştiul mai are multe de făcut pentru a-şi spori influenţa în rândul aliaţilor. "România nu şi-a folosit toate atuurile", conchide Adrian Severin.

"Statele Unite şi NATO au nevoie de un partener util, nu servil sau umil. Nimeni nu are nevoie de un partener umil." Adrian Severin, fost ministru de externe

CIOCNIREA CIVILIZAŢIILOR

Va arde Coranul pe 11 septembrie?

La nouă ani de la căderea turnurilor gemene, un pastor al unei biserici obscure din Florida, SUA, a pus întreaga lume pe jar cu planul său de comemorare a atentatelor, care instituie o aşa-numită Zi internaţională a arderii Coranului.

Pastorul grupului religios Dove World Outreach Center din Florida, Terry Jones, a anunţat între timp că renunţă la planul ce prevedea arderea a 200 de exemplare ale cărţii sfinte a islamului. După care a precizat că l-a suspendat doar, păstrând suspansul, potrivit AFP.

Intenţia sa, anunţată încă din iulie şi mediatizată intens, a fost de ajuns însă pentru a stârni nemulţumirea lumii musulmane, manifestată în stradă. Mii de oameni au manifestat ieri în Afganistan împotriva iniţiativei lui Jones, unii au ars un steag american, iar alţii au strigat "Moarte creştinilor!", în vreme ce trei protestatari, care încercau să intre întro bază NATO în oraşul Faizabad, au fost împuşcaţi de reprezentanţii firmei de securitate care păzeau facilitatea militară.

Proteste au avut loc şi în Pakistan, iar preşedinţii Afganistanului şi Indoneziei, Hamid Karzai şi Susilo Bambang Yudhoyono, au avertizat că "insultarea Coranului este o insultă adusă unor naţiuni" şi că gestul ameninţă pacea mondială.

Preşedintele american, Barack Obama, a condamnat intenţia pastorului şi a avertizat că gestul nu ar uşura activitatea de recrutare a organizaţiei teroriste al-Qaida.

Jones, care a fost vizitat de FBI şi sunat de Pentagon pentru a-şi schimba planul, nu luase, până ieri-seară, o decizie finală. Joi, el le-a spus reporterilor că a aşteptat de la Dumnezeu un semn pentru a-şi anula Ziua internaţională a arderii Coranului şi că acest semn a venit, sub forma deciziei Imamului Muhammad Musri, din Florida, de a reloca controversatul centru cultural islamic ce ar urma să se construiască lângă Ground Zero din New York. Responsabilii acestui proiect au negat însă această variantă, sporind suspansul, în aşteptarea zilei de 11.

Demn de observat că un plan asemănător cu cel al lui Jones a fost deja pus în aplicare în 2008, de un alt pastor din Kansas, care a ars un exemplar al Coranului, scrie "New York Times". Fără să fie mediatizat, momentul a fost ignorat şi de creştini, şi de musulmani. (Adrian Cochino)

TELEVIZIUNE

Documentare despre atentate

Discovery Channel şi National Geographic prezintă azi, de la ora 21.00, trei documentare despre tragedia din 11 septembrie 2001.

Discovery Channel difuzează "Apeluri din turnurile gemene" şi "După prăbuşirea turnurilor". Primul readuce în memoria publicului toate apelurile telefonice făcute de cei blocaţi în interiorul turnurilor World Trade Center. Prinşi ca într-o capcană în aceste clădiri, oamenii au făcut eforturi să supravieţuiască şi să ia legătura cu lumea de afară, ştiind că secundele lor sunt numărate. Cel de-al doilea film prezintă ce a urmat după prăbuşirea turnurilor, analizând atât relatările personalului implicat în operaţiunile de salvare, cât şi declaraţiile rudelor celor decedaţi.

National Geographic marchează data de 11 septembrie prin documentarul "Mărturii", alcătuit din povestirile celor care au fost în mijlocul evenimentelor.