Din valoarea totală a medicamentelor de pe piaţă doar 9,4% ajung la pacienţi prin spitale. Volumul pieţei a crescut însă cu susţinerea directă a bolnavilor.

Pe piaţa medicamentelor din România domneşte haosul: în plină criză, preţul pentru fiecare zi de tratament a crescut, ceea ce arată că românii au ajuns să se trateze târziu, iar cota de piaţă a medicamentelor care se dau prin spitale a ajuns la mai puţin de 10% în condiţiile în care în ţările UE media e de 20-25% din total.

Cu toate acestea, valoarea pieţei a crescut cu susţinere directă din partea buzunarului celor care se îmbolnăvesc şi a companiilor farmaceutice, arată date prezentate ieri de Cegedim, care analizează evoluţia pieţei în trimestrul doi din 2010 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2009.

Ne tratăm când bolile devin cronice, cu bani mai mulţi

O cauză a situaţiei critice e urmarea faptului că nu există niciun fel de reglementare pentru doctori la prescrierea medi camentelor, cred unii specialişti. "Categoric pacienţii trebuie îndreptaţi spre medicamentele cele mai ieftine. Problema este că în ţara noastră nu funcţionează sistemul de farmacovigilenţă, conform căruia fiecare pacient ar trebui să semnaleze doctorului orice fel de reacţii adverse, iar acesta să completeze o fişă cu aceste date, pe care să le trimită Agenţiei Naţionale a Medicamentului. În condiţiile în care acest lucru nu se întâmplă, domneşte nesiguranţa", comentează conf. dr. Sorin Paveliu, specialist în farmacologie.

De asemenea, "creşterea zilelor de tratament (plus 23%) indică înmulţirea afecţiunilor cronice sau cronicizarea afecţiunilor acute, care nu au fost tratate sau care au fost tratate necorespunzător", a comentat la prezentarea raportului directorul general al Cegedim, Petru Căciun. El estimează însă că în acest an piaţa farma o să scadă cu 2,8%.

Spitalele au ajuns la o cotă de mai puţin de 10% din valoarea pieţei totale de medicamente, în timp ce în aceeaşi perioadă din 2009 erau la 12%, iar în 2008, trimestrul patru, la 13,6%, mult sub media europeană de 20- 25%.

"Singura victimă a acestei situaţii este exclusiv pacientul, care este constrâns să-şi cumpere medicamentele din banii proprii, pentru că plata salariilor este prioritară pentru spitale. Pacienţii ar trebui să-şi ceară banii de pe medicamentele cumpărate în timpul spitalizării. Există însă spitale în care ei sunt încă de la intrare puşi să semneze că renunţă la acest drept. S-a creat deja un fenomen de masă, spitalele au ajuns să deconteze mai mult de 15% pe spatele pacienţilor, care nu-şi cunosc drepturile şi nu şi le cer în instanţă", subliniază Sorin Paveliu.

Medici puţini şi repartizaţi haotic

În privinţa deficitului de doctori, situaţia se acutizează de la o lună la alta. În prezent, deficitul e de 7.000-8.000 de medici, conform normelor româneşti, şi mult mai mare, conform normelor europene. Salariile mici au gonit în ultimul an anesteziştii şi chirurgii, mai ales.

"Medicii anestezişti, legiştii ar trebui transformaţi în PFA, după model european, pentru ca statul să beneficize de serviciile lor atunci când este nevoie, nu să fie ţinuţi cu orele prin spitale ineficient", adaugă Sorin Paveliu.

Nici la capitolul organizare situaţia nu este mai bună, fiind foarte mulţi medici de familie în provincie şi prea puţini specialişti în sistemul ambulator.

Explicaţia este dată de discrepanţa profundă dintre salariile din sistemul ambulator şi cele din spital. O soluţie ar fi creşterea banilor acordaţi pentru consultaţii în ambulator, prin sistemul de asigurări. Acum medicii din ambulator primesc cel mult 10 lei pe consultaţie.

36.780 de medici activi sunt în România în acest moment, cu 6,2% mai puţin decât în 2009. Peste 13.000 sunt medici de familie, 2.090 sunt medici internişti, aproape 2.000 sunt ginecologi, 1.800 sunt pediatri.

TOP 2010

Au plecat medicii ATI, rezidenţii şi chirurgii

Dacă în 2000 erau în România circa 45.000 de medici activi, acum sunt mai puţin de 37.000. Date prezentate ieri, care nu iau în calcul plecări după scăderea salariilor cu 25%, arată că următoarele spe ci alităţi/ categorii de medici au înregistrat cele mai mari scăderi în 2010:

• Medici rezidenţi -16,7%
• Chirurgie pediatrică -16,4%
• Anatomie patologică -14,9%
• Terapie intensivă -14,5%
• Chirurgie toracică -14,5%
• Sănătate publică -14,0%
• Igienă -13,5%
• Radiologie şi imagisitică -13,2%

Cele mai consumate medicamente*

* Trimestrul II 2010 faţă de trimestrul II 2009