Comitetul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru eliminarea discriminării rasiale a cerut Franţei să evite deciziile radicale.

Cei 18 experţi ai Comitetului ONU pentru eliminarea discriminării rasiale au dat publicităţii, ieri, o serie de recomandări în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de "discursurile politice de natură discriminatorie" din Franţa, unde romii sunt victimele creşterii numărului "manifestărilor violente cu caracter rasist".

Denunţând recentele expulzări masive ale romilor originari din România şi Bulgaria, "fără consimţământul lor liber exprimat, clar şi deplin", experţii Organizaţiei Naţiunilor Unite au solicitat autorităţilor de la Paris "să evite în special repatrierile colective", relatează AFP.

În opinia raportorului pentru Franţa, americanul Pierre-Richard Prosper, Parisul dă impresia că nu studiază fiecare caz în parte, ci că vizează mai degrabă un grup de indivizi.

Sesizare la Comisia Europeană

Comitetul ONU pentru eliminarea discriminării rasiale a mai anunţat ieri că va sesiza Uniunea Europeană şi Consiliul Europei în legătură cu situaţia romilor.

"Obiectivul nostru este acela de a alerta diferitele instituţii europene în legătură cu probleme romilor şi de a le reaminti obligaţiile ce le revin, astfel încât măsurile luate să nu fie discriminatorii", a explicat Pierre-Richard Prosper, într-o scrisoare care urma să fie trimisă aseară Comisiei Europene şi Consiliului Europei. Decizia alertării forurilor europene se ia numai în cazuri excepţionale, când există îngrijorări privind discriminarea rasială pe scară largă, a declarat o sursă diplomatică din cadrul Comitetului, citată de AFP.

Franţa: "Respectăm legislaţia"

Franţa "respectă cu conştiinciozitate legislaţia europeană" şi "angajamentele sale internaţionale" privindu-i pe romi, a precizat ieri, într-un comunicat, Ministerul Afacerilor Externe de la Paris, în replică la apelul ONU. Recunoscând că romii români şi bulgari dispun, în calitate de cetăţeni ai Uniunii Europene, de "libertate de circulaţie şi de drept de şedere pe teritoriul statelor membre", purtătorul de cuvânt al ministerului, Bernard Valero, reaminteşte că acest lucru nu le oferă "un drept necondiţionat de şedere".

Potrivit acestuia, menţinerea şederii este condiţionată de "respectarea ordinii publice" şi de "resurse suficiente" şi că "aprecierea acestor elemente rezultă dintr-o examinare particulară a fiecărei situaţii individuale".

În condiţiile în care Franţa a expulzat peste 1.000 de romi de la sfârşitul lui iulie, Bernard Valero subliniază că aceste repatrieri au fost însoţite de un "ajutor specific" (300 de euro pentru un adult şi 100 de euro pentru un minor). El subliniază, de asemenea, că "autorităţile franceze şi române au început să pună la punct o cooperare bilaterală legată de integrarea socială a acestor populaţii în ţara lor de origine şi de lupta împotriva delincvenţei şi a traficului de fiinţe umane".

Secretarul de stat în Ministerul Muncii, Valentin Mocanu, a declarat, într-o conferinţă de presă organizată ieri, după revenirea sa din Franţa, că romii nu au fost expulzaţi, ci s-au întors voluntar.

"Dacă există semnale că lucrurile s-au petrecut altfel, cu încălcarea drepturilor comunitare, vom interveni în sprijinul acestor cetăţeni şi vom începe procedurile juridice", a spus Mocanu.