Ultimelor mine de huilă din România li se cântă prohodul

Ultimelor mine de huilă din România li se cântă prohodul

De la 1 ianuarie 2011, jumătate din minele existente vor intra într-un plan de închidere cu termen final de aplicare 2014. Celelalte sunt prea ineficiente ca să reziste în piaţă fără subvenţii.

Ultimele şapte exploatări miniere de huilă riscă închiderea definitivă. România va trebui să se încadreze în termenul aprobat recent de Comisia Europeană, care în urmă cu două săptămâni, a decis închiderea minelor generatoare de pierderi din UE până la 1 octombrie 2014.

Astfel, începând din 2011, aceste mine vor fi singurele care vor mai primi subvenţii de la stat, în vederea închiderii. Celelalte, considerate viabile, vor trebui să se descurce fără subvenţii, ceea ce le va scoate rapid de pe piaţă.

Dacă regulamentul va fi aprobat în Parlamentul European în forma actuală, mulţi din cei aproape 8.800 de angajaţi cât are acum Compania Naţională a Huilei (CNH) vor îngroşa rândurile şomerilor din Valea Jiului. Autorităţile sunt însă prinse iar pe picior greşit. Bazându-se pe un draft al documentului discutat în Comisie, responsabilii în domeniu din Ministerul Economiei şi conducerea CNH, ne-au declarat că minele vor trebui închise până în 2018, şi nu 2014.

Unităţi neperformante

Conducerea CNH face în prezent o analiză a celor şapte mine deţinute, pentru a determina care sunt viabile şi care vor fi închise. "Până pe 17 august trebuie prezentat un program ministrului (economiei - n.r.) în legătură cu unităţile miniere care pot să-şi continue activitatea. Din estimările actuale, 3-4 din cele 7 ar urma să fie păstrate", ne-a spus directorul general al CNH, Constantin Jujan.

Chiar şi aşa, nici pentru minele care vor fi păstrate nu se anunţă vremuri mai bune. Potrivit lui Jujan, dacă aceste mine viabile nu vor intra în componenţa companiei integrate Hidroenergetica, aşa cum era plănuit, ele vor avea aceeaşi soartă: închiderea. "După 1 ianuarie 2011, mai pot funcţiona câteva luni", a afirmat directorul general al CNH.

Pe de altă parte, înfiinţarea celor două companii energtice naţionale e blocată în instanţe.

Salvare dinspre Germania? România, Spania şi Germania vor fi statele UE lovite cel mai tare de noul regulament. Cu mii de angajaţi în sector, Germania îşi făcuse calcule ca termenul de închidere a minelor nerentabile să fie 2018.

Acum, Berlinul speră să mai poată schimba ceva în Consiliul de miniştri al UE, programat în toamnă, adică să obţină un compromis prin care termenul să fie 2016. Este de văzut care va fi poziţia României.

PROFIL

Compania Naţională a Huilei, un colos cu picioare de lut

Acordarea oricărei subvenţii sectorului de extracţie a huilei va fi condiţionată, de la 1 ianuarie 2011, de existenţa unui plan de închidere.

Potrivit proiectului actual, dacă planul nu va fi aplicat până în octombrie 2014, ajutoarele vor trebui returnate integral statului, arată Comisia Europeană.

Sorin Găman, directorul Direcţiei de resurse minerale din cadrul Ministerului Economiei, ne-a declarat însă că "noi ne facem analiza pentru 2018".

Pe acest scenariu, Găman spune că, din cei circa 8.800 de angajaţi din Valea Jiului, teoretic, n-ar trebui făcute disponibilizări: "Media vârstei este de 42 de ani în CNH şi se iese la pensie la 45 de ani. În opt ani, 80% din personal ar trebui să iasă la pensie". Ulterior, după ce a cerut lămuriri de la CE, a recunoscut că termenul este 2014. Până atunci, circa 3.600 de angajaţi se vor pensiona, potrivit conducerii CNH.

Mult cărbune... din import

De la momentele "de glorie" de dinainte de ’89, când pro ducţia era de cinci ori mai mare decât acum, iar numărul de salariaţi depăşea 55.000 de oameni, anul acesta CNH va mai produce 2,3 milioane tone. Cantitatea asigură circa 7% din producţia de ener gie. Unul dintre motive?

Combinate siderurgice sau CET-uri care înainte funcţionau pe huilă de la CNH, precum cel din Oradea sau Iaşi, s-au reprofilat pe cărbune de import. În prezent, singurii consumatori ai CNH sunt termocentralele Mintia şi Paroşeni. Ambele riscă închiderea din cauza termenelor de mediu în 2012-2013.

"Fără subvenţii, într-o lunădouă, s-ar închide toate minele CNH. Tehnologia e din anii ’70-’80, deşi s-a promis retehnologizarea subteranului, nu s-a făcut infuzie de personal tânăr, nu există alternative în Valea Jiului la minerit", spune Zoltan Lakatos, preşedintele Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului.

CNH este cel mai mare datornic la bugetul de stat, dar minele care se vor închide vor lua după ele şi datoriile totale de un miliard de euro. Subvenţiile vor fi reduse la 15 luni cu câte 33% până în 2014. În plus, ajutoarele vor trebui îndreptate mai mult către acoperirea consecinţelor sociale şi de mediu ale închiderilor. În 2009, CNH a primit 290 milioane lei subvenţii, pe produs şi pentru protecţie socială.

"Fără subvenţii, într-o lună-două s-ar închide toate minele de huilă. Tehnologia e tot veche, din anii ’70-’80.", ZOLTAN LAKATOS, preşedintele Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului

Ne puteți urmări și pe Google News