Economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, a declarat în repetate că românii nu trebuie să se bazeze exclusiv pe stat, dacă vor să aibă venituri decente la retragerea din activitate.

La începutul lunii iunie 2010, Valentin Lazea spunea că românii trebuie să economisească, nu să se îndatoreze. Mai mult decât atât, economistul-şef al BNR îi avertiza pe contribuabili să se ferească de cadourile otrăvite precum majorarea pensiilor în campanii electorale sau acordarea de gratuităţi la transportul pe căile ferate. Aceasta deoarece, explica Valentin Lazea, nota de plată este achitată, după câţiva ani, tot de contribuabili.

Pentru a stimula economisirea, puncta oficialul BNR în toamna anului trecut, statul nu trebuie să mai dea asigurări actualilor sau viitorilor pensionari că totul "va fi cald şi bine", ci să îi încurajeze să pună ceva bani deoparte pentru perioada de după retragerea din activitate. Lazea a subliniat atunci că pensionarii nu sunt cea mai săracă pătură socială, în condiţiile în care ei reuşesc să economisească, ci familiile monoparentale.

Săptămâna aceasta, Valentin Lazea a declarat că, în statele europene, populaţia încheie acte de adeziune la fonduri de pensii private sau îşi fac asigurări de sănătate private, fapt care degrevează sistemul public de presiune.

"Deşi nivelul CAS, de 43%, este mai mare în România decât media europeană, de circa 39%, banii colectaţi de stat nu ajung pentru pensii, pentru sănătateSoluţia responsabilă este ca fiecare să-şi asume răspunderea individuală pentru viitorul său şi să suplimenteze prestaţiile insuficiente oferite de stat, cu investiţii în sisteme alternative, private, de pensii şi sănătate", a declarat Valentin Lazea, în cadrul unei conferinţe de presă, notează Agerpres. Oficialul BNR a precizat că declaraţi a fost făcută în nume propriu, fără să implice banca centrală.

Reclama, sufletul comerţului

În vreme ce reprezentanţii BNR fac eforturi pentru a-i orienta pe contribuabilii români către fondurile de pensii private, administratorii acestora se pare că au intrat în silenzio stampa. Administratorii au făcut eforturi susţinute în timpul campaniei de aderare iniţială la sistemul de pensii obligatorii administrate privat (Pilonul II). După încheierea campaniei, românii nu au mai primit nici telefoane de la agenţi de marketing insistenţi, care doreau să le vândă o pensie obligatorie, şi nici nu au mai fost bombardaţi cu reclame la posturile de televiziune sau radio sau pe internet.

"Nu avem estimări cu privire la banii investiţi în publicitate, promovare etc. de administratorii de pensii facultative, dar putem aprecia că aceste cheltuieli au fost reduse, din cauza constrângerilor financiare impuse administratorilor de modificarile legislative (îngheţarea contribuţiei la Pilonul II în 2009, refuzul amortizării fiscale a costurilor de marketing etc.)", a explicat pentru evz.ro Mihai Bobocea, secretarul general al Asociaţiei pentru Pensii Private din România (APPR).

Dacă procesul de aderare la Pilonul II este continuu, iar potenţialii participanţi care nu semnează un act de adeziune sunt distribuiţi aleatoriu de Casa de Pensii, administratorii trebuie să-şi atragă noii clienţi către Pilonul III, al pensiilor facultative. Însă, spune Mihai Bobocea, promovarea tradiţională nu este cea mai bună metodă de a atrage noi clienţi, lipsa acesteia fiind "doar una din multiplele explicaţii pentru interesul redus pentru pensiile facultative".

"Cea mai importantă parte a explicaţiei este dată de constrângerile financiare din economie, atât la nivelul clienţilor individuali, cât şi a clienţilor corporate. Evident, relansarea acestui interes va veni odată cu relansarea mai puternică a activităţii economice, din moment ce pensiile facultative nu sunt considerate (încă!) drept produse financiare vitale, de strictă necesitate. Este o chestiune de mentalitate care se va instala în timp, la fel ca şi în restul statelor civilizate, acolo unde, pe timp de criză, clienţii şi guvernele nu taie de la pensiile private, ci suplimentează, pentru a-şi consolida viitorul financiar şi a profita de oportunităţile investiţionale aduse de scaderea pieţelor financiare, prin investiţii cu orizont lung de timp", a mai spus secretarul APAPR..

Paşi mici şi sigure

La finele lui septembrie 2007, pe piaţă funcţionau 6 fonduri de pensii facultative, care aveau 14.543 de participanţi. Numărul lor a crescut la 50.887 de persoane la 31 decembrie 2007, potrivit datelor Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

Lună de lună, numărul participanţilor a sporit, însă saltul nu a mai fost la fel de "spectaculos", ca în perioada de debut. Dacă în primele 6 luni ale anului 2008, numărul participanţilor s-a dublat comparativ cu finele lui 2007, până la 110.316 persoane, în anul 2009 fondurile private de pensii nu au reuşit să atragă la fel de mulţi contributori. Astfel, numărul adeziunilor încheiate în 2009 a fost de 36.427, număr de aproape 3 ori mai mic decât cel consemnat în 2008. În primele 6 luni ale acestui an, fondurile de pensii facultative au atras 14.736 de noi participanţi, faţă de 18.864 de noi participanţi atraşi în primele 6 luni ale anului trecut.

La sfârşitul primului semestru din 2010 erau active 13 fonduri de pensii facultative: AZT Moderato, AZT Vivace, BCR Prudent, BRD MEDIO, BRD PRIMO, Concordia Moderat, Eureko Confort, ING Clasic, Ing Optim, OTP Strateg, Pensia Mea, Raiffeisen Acumulare şi Stabil şi 10 administratori autorizaţi de CSSPP să administreze fondurile de pensii. La aceste fonduri contribuiau 201.908 participanţi.

"Trebuie remarcat ritmul fluctuant al creşterii numărului de participanţi înregistrat în cursul primului semestru 2010, cu valori cuprinse între 0,7% şi 1,9%, uşor mai mici în comparaţie cu valorile înregistrate pe parcursul anului 2009. Astfel, în semestrul I 2010 au intrat în sistem aproximativ 15 mii de noi participanţi, în semestrul I 2009 19 mii, iar în semestrul II 2009 18 mii. Gradul de acoperire a fost de 4,4% din efectivul total al salariaţilor din România", se arată în raportul CSSPP.

Chiar dacă au activat într-o perioadă dificilă, administratori fondurilor de pensii facultative au obţinut un randament mediu de 6,6% în primele 6 luni ale anului. Activele deţinute se cifrau la 30 iunie 2010 la 264,4 milioane de lei (61 milioane de euro). Comparativ cu decembrie 2009, activele nete au crescut cu 29,6%, iar faţă de iunie 2009 de aproximativ 2 ori. Creşterea faţă de iunie 2008 a fost de aproximativ 6,6 ori.