Acordul încheiat între băncile străine din România şi autorităţi ar putea fi modificat astfel încât instituţiile financiare să-şi poată retrage o parte din banii pe care îi au la noi în ţară.

Pe de o parte, chiar guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, declara, săptămâna trecută, că acordul de la Viena ar putea fi uşor revizuit.

Oficialul explica însă că o posibilă reducere a expunerii băncilor pe România nu ar însemna neapărat că banii vor fi scoşi din ţară. Pe de altă parte, analistul economic Dragoş Cabat susţine că o modificare a condiţiilor acordului semnat în martie anul trecut este posibilă, ca urmare a unei presiuni din partea instituţiilor financiare.

Pericol de presiune pe leu

Ce ar însemna acest lucru pentru România? Mai puţini bani în rezerva băncii centrale şi pericolul de depreciere a leului.

"Până la urmă, pentru retragerea unor sume de bani, BNR ar trebui să reducă rezervele minime obligatorii constituite de bănci. O scădere a acestor sume ar pune presiune pe curs", ne-a explicat Dragoş Cabat. În opinia sa însă, o eventuală ieşire a unor sume de bani din ţară ar putea fi compensată de intrarea următoarelor tranşe de împrumut de la FMI.

Decizia finală va fi luată mâine, la Bruxelles, unde se vor întâlni reprezentanţii principalelor nouă mari bănci străine prezente pe piaţa românească, cei ai BNR cu FMI şi Comisia Europeană. Luni, cele nouă bănci au avut o primă întâlnire la BNR, cu Mugur Isărescu şi cu ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu. Temele discutate au fost nivelul optim al expunerilor grupurilor străine în România şi evoluţiile macroeconomice recente.

Ce pierde statul român

Toate băncile străine aveau o expunere de 21,65 de miliarde de euro pe România la sfârşitul lunii martie, potrivit datelor publicate de BNR. Valoarea era în creştere comparativ cu cea înregistrată la sfârşitul anului trecut, dar mai mică decât cea înregistrată în urmă cu 12 luni. Pe anumite componente, expunerea băncilor străine pe România a scăzut.

De exemplu, valoarea creditelor luate de băncile locale de la instituţii din afara ţării - de cele mai multe ori acestea fiind luate de la băncile-mamă, a scăzut cu aproape 670 de milioane de euro în primul trimestru al acestui an, până la 7,7 miliarde euro.

Un motiv pentru reducerea acestei valori este frânarea creditării. Aceasta este şi unul din motivele pentru care grupurile bancare îşi doresc reducerea expunerii pe România: în condiţiile în care cererea de credite nu se înviorează, ele pot fructifica mai bine sumele respective pe alte pieţe. Scăderea împrumuturilor a fost compensată de creşterea sumelor prin alte tipuri de instrumente, precum depozitele.