România „este nemulţumită de gradul de transparenţă în organizarea serviciului diplomatic european”, a declarat, astăzi, ministrul de externe Teodor Baconschi, care a precizat că şi alte state membre împărtăşesc această poziţie.

Declaraţia vine în contextul competiţiei dintre capitalele europene pentru obţinerea celor mai bune posturi în cadrul serviciului diplomatic ce va fi condus de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton.

„Înţelegem că este o instituţie nouă, că statele membre cu mai mare influenţă exercită această influenţă pentru a ocupa poziţiile cele mai relevante din sistem, dar vrem ca prevederile tratatului să fie respectate întocmai”, a declarat ministrul.

El a precizat că o treime din personalul „Serviciului european de acţiune externă” (SEAE) trebuie să vină din serviciile naţionale ale statelor membre şi a reiterat solicitarea formulată de România şi de celelalte noi state membre: respectarea unui „echilibru geografic” în selectarea diplomaţilor.

Ce aşteaptă Bucureştiul

Baconschi a prezentat, astăzi, şi câteva dintre posturile vizate de diplomaţia românească - poziţii de şef de delegaţie, adjunct de şef de delegaţie şi un post în centrala serviciului care va funcţiona la Bruxelles.

„I-am indicat doamnei Ashton că aşteptările noastre corespund prevederilor tratatului. Mi s-a spus că va fi oricum o a doua iteraţie în septembrie şi că va avea personal grijă ca şi diplomaţi români să lucreze în serviciu încă din faza iniţială de constituire”, a spus Baconschi.

Solicitarea a fost de altfel transmisă baronesei Ashton şi de europarlamentarii români. Vicepreşedintele comisiei de afaceri externe a PE, social-democratul Ioan Mircea Paşcu, a observat, săptămâna trecută, că în ciuda dezbaterilor privind echilibrul geografic, reprezentanţii noilor state membre UE, intervievaţi pentru un post în SEAE, au apreciat că procesul „pare a le oferi puţine speranţe”. 

Arhitectura noii diplomaţii europene

Parlamentul European a votat, săptămâna trecută, raportul privind înfiinţarea  SEAE, ultimul obstacol care mai rămăsese în calea funcţionării serviciului instituit prin Tratatul de la Lisabona. Potrivit oficialilor europeni, o proporţie de cel puţin 60% din personalul serviciului diplomatic va fi formată din oficiali permanenţi din cadrul instituţiilor UE.

Oficialii din serviciile diplomatice naţionale - care vor constitui o treime din personal în momentul atingerii capacităţii maxime - vor îndeplini rolul de agenţi temporari pentru o perioadă de până la opt ani, cu o posibilitate de prelungire de doi ani. Recrutarea de personal se va „baza pe merit, cu menţinerea unui echilibru geografic şi de gen adecvat”. Măsurile de corectare a posibilelor „dezechilibre” ar putea fi luate în 2013, când serviciul european va fi revizuit.

SEAE va angaja 1500 de funcţionari la Bruxelles şi 800 de diplomaţi în ambasadele de dincolo de graniţele UE şi va avea, în funcţiile de conducere, un secretar-general, doi secretari-generali adjuncţi şi cinci sau şase directori generali.