Lista scurtă a bugetarilor: fără concediu şi maşină

Lista scurtă a bugetarilor: fără concediu şi maşină

Pentru a trece mai uşor peste perioada de austeritate, tinerii bugetari cu venituri medii îşi scurtează lista de cumpărături şi optează pentru joburi cu jumătate de normă.

A fi bugetar a început să fie sinonim cu austeritatea, deşi măsurile anunţate de executiv nu au intrat încă în vigoare. Iar dacă într-o familie ambii soţi lucrează la stat, atunci aceştia trebuie să găsească soluţii pentru a reduce cheltuielile cu o responsabilitate la fel de mare ca aceea a unui medic care trebuie să prescrie tratamentul pentru o boală incurabilă.

Cum poţi să fii păsuit pe timp de criză de ratele la bancă, de unde îţi poţi face cumpărăturile mai ieftin, cum scapi de gândul unei facturi năucitoare la între ţinere? Răspunsurile le veţi găsi în campania iniţiată de "Evenimentul zilei" - "Viaţa la -25%".

În ediţia tipărită a ziarului puteţi afla, direct de la specialiştii în diferite domenii, cum să faceţi faţă tăierilor salariale şi creşterilor de preţuri. Pe evz.ro, veţi putea să contribuiţi cu sfaturi sau să intraţi în dialog cu experţii consultaţi de noi. În plus, în cadrul emisiunii "Evenimentele zilei", de la postul B1, se vor discuta pe larg problemele unei societăţi în criză.

Până atunci, o familie de profesori, ale cărei venituri lunare se ridică acum la 2.100 de lei, vorbeşte nu doar despre sacrificii, ci şi despre "trucurile" la care recurge pentru a economisi bani. Citiţi aici povestea lor.

Afectaţi şi ei de tăierea cu 25% a salariilor, doi soţi - medici rezidenţi - s-au gândit deja la ce anume vor renunţa din august.

ECONOMII "LA SÂNGE"

Viaţa de rezident în doi, şi mai grea

Au stat cu burta pe carte şase ani şi au rostit jurământul lui Hipocrate visând să facă din medicină crezul lor. În primul an petrecut în spitale sau în ambulanţe, cot la cot cu seniorii, au primit, ca rezidenţi, un salariu apropiat de minimul pe economie.

Acum, în al doilea an de rezidenţiat, "salariul a mai crescut", la aproape 1.300 de lei pe lună, "cu tot cu bonuri de masă" - sumă ce reprezintă însă o zecime din venitul unui coleg din alt stat european.

În ciuda lefurilor mici, criza le-a pregătit o nouă motivaţie pentru a emigra: leafa le va fi tăiată cu 25% şi, în plus, le vor fi impozitate şi bonurile de masă. Cu toate acestea, nu disperă.

Planuri anulate de tăieri

Cătălina şi Florin sunt în anul al doilea de rezidenţiat în Bucureşti: unul a iubit cardiologia, altul s-a îndrăgostit de ortopedie. Ca mulţi alţii, au ales profesia de medic din pasiune, fiind olimpici la materiile de bază.

"Cu această ocazie, am tăiat de pe listă copilul. Ne gândeam că 2010 ar fi putut fi un an bun pentru un bebe, dar în situaţia dată, nu se pune problema", spune, mai în glumă mai în serios, Cătălina.

În plus, au renunţat la iniţiativa de a-şi cumpăra o maşină la mâna a doua, la care visau pentru că amândoi sunt "provinciali" şi fac drumuri dese acasă. Şi-au cumpărat, în schimb, câte o pereche de role. "Ne-am luat role care se fac şi patine, ca să avem cu ce merge şi la patinoar, la iarnă. Până atunci, mai facem mişcare în parc. Asta nu ne costă nimic", adaugă Florin.

De altfel, susţine acesta, pentru ei "a picat" şi varianta unui concediu, aşa că vor alege alternativa ieftină: "vacanţă acasă la părinţi, cu trasee montane, cu plimbări".

"Eu primesc în jur de 1.300 de lei pe lună, cu tot cu bonurile de masă. Dacă mi se reduce salariul, rămân cu aproape 1.000 de lei pe lună. Asta, după ce am învăţat şase ani şi mai am în faţă încă patru ca să am o specializare. Acum nu pot face nici măcar gărzi, sunt prea tânără. Chiar şi aşa însă, colegii mei mai mari nu câştigă nici 2.000 de lei, cu tot cu gărzi", sintetizează Cătălina bugetul unui medic rezident.

Au noroc însă că Florin câştigă mai bine. Altfel, spune tânăra, "ar muri de foame, s-ar împrumuta lună de lună", aşa cum fac colegii ei de an.

Încă un job, part-time

"Cert este că venitul nostru, al familiei, va fi redus cu 25% şi partea proastă e că nici nu ştim pentru cât timp. Dacă am şti sigur că ţine până la sfârşitul anului, am putea să ne organizăm mai bine", conchide Cătălina, cea care ţine şi "contabilitatea" familiei.

"Nu o să murim de foame, o să ne descurcăm, eu mi-am luat şi câteva ore la o firmă privată şi ajut câţiva pacienţi să-şi urmeze corect tratamentul medicamentos, pe baza analizelor, dar timp liber nu prea mai am", încheie tânăra.

Nici soţul ei nu se poate lăuda cu timpul liber, în condiţiile în care "trebuie să asiste la câteva operaţii pe zi". "Seara, iau şi prânzul, şi cina", conchide Florin, apropo de economii.

ALTERNATIVĂ

Medicii tineri, pregătiţi pentru emigrare

Măsura executivului de a le reduce salariile cu 25% ar putea să-i pună pe fugă şi pe acei rezidenţi care au ales, totuşi, să profeseze în ţară. O spun nu doar ei, ci şi reprezentanţii Colegiului Medicilor.

"Jumătate dintre cei care ies de pe băncile facultăţii aleg să plece din România, într-o primă fază, în schimb de experienţă. Aceştia figurează în statisticile oficiale ca medici rezidenţi aici, însă cei mai mulţi nu se mai întorc după terminarea stagiului", explică fenomenul Florin.

"Decizia pare logică dacă ne gândim că, în alte state europene, când termină rezidenţiatul, un medic primeşte un salariu cuprins între 5.000 şi 10.000 de euro pe lună, în timp ce la noi abia ajunge la 500 de euro. În această ocazie, chiar nu mai văd de ce s-ar mai întoarce aici. Aproape 80% dintre colegii mei au plecat deja. Cred că eu am rămas cel mai bătrân rezident", spune cu mâhnire tânărul.

Şi nu se miră deloc de situaţie, pentru că pune în balanţă cifre care nu lasă loc emoţiilor ori patriotismului: "În Franţa, cel mai mic salariu de rezident, fără gărzi, este de 3.000 de euro lunar, în Anglia, de 5.000 de euro, în Germania la fel". Şi lasă de înţeles că, în cazul în care nu ar mai avea de stat şase ani "în slujba patriei", de mult nu ar mai fi fost în ţară. Iar în această perioadă de criză, emigrarea pare a fi cea mai bună alternativă.

"Aici poţi învăţa meserie foarte bine, sunt mulţi medici foarte buni, însă diferenţa salarială este extraordinar de mare, iar nevoile nu sunt foarte diferite. Aşa că, după ce se termină şi cei şase ani, nu este exclus să ne mutăm şi noi...", conchide tânărul medic.

Ne puteți urmări și pe Google News