Blaga: ne mai trebuie bani de la FMI. Guvernul: e prematur
- Adam Popescu
- 13 iunie 2010, 22:14
Ministrul de interne este convins că România va mai lua un împrumut de la Fondul Monetar Internaţional. Reprezentanţii executivului spun că, în prezent, nu există această intenţie.
Ministrul administraţiei şi internelor, Vasile Blaga, a susţinut, într-o emisiune difuzată ieri de Pro TV, că România are nevoie de un nou împrumut de la FMI. Reprezentanţii guvernului susţin însă că o asemenea variantă nu este luată în discuţie. Cel puţin deocamdată.
„Personal, cred că România are nevoie de un nou acord cu FMI. Un nou acord cu FMI presupune şi un nou împrumut”, a declarat Vasile Blaga. El a precizat că în guvern nu s-a abordat acest subiect, dar s-a declarat convins că la nivelul Ministerului Finanţelor şi al Băncii Naţionale discuţiile au fost purtate în acest sens. Ministrul de interne a adăugat că situaţia actuală arată că o parte din parlament nu este de acord cu actualul acord cu FMI. Potrivit lui Blaga, este preferabil pentru cei „cu mintea limpede” să ia bani cu o dobândă mică de la Fond şi de pe piaţa internă şi externă.
Secretarul de stat de la Finanţe, Gheorghe Gherghina, ne-a declarat însă că „deocamdată, la minister, nu s-au făcut calcule privind un nou împrumut de la Fondul Monetar”. Potrivit acestuia, actualul acord expiră în 2011. „Rămâne de văzut ce se va întâmpla după încheierea lui”, a spus Gherghina.
Contrazis de consilierul premierului Boc
Andreea Paul-Vass, consilier al premierului Emil Boc, susţine, la rândul ei, că este prematur să discutăm acum despre oportunitatea contractării unui nou împrumut de la FMI, în condiţiile în care, până în martie 2011, ne vor intra tranşe aferente actualului acord.
„Dacă acoperirea nevoii de finanţare este însoţită de măsuri de diminuare severă a cheltuielilor, nu numai din pensii şi salarii, dar şi din bunuri şi servicii sau investiţii, dacă economia europeană îşi revine, suntem deja într-un scenariu optimist în care n-ar trebui să avem nevoie de o finanţare suplimentară de la FMI”, a declarat oficialul guvernamental pentru EVZ. În plus, dacă va trebui să ne încadrăm anul viitor într-un deficit bugetar de 5% din PIB vom avea şansa de a ne putea finanţa fără un acord cu FMI, a adăugat Andreea Paul-Vass.
PRIORITATE
Actualul acord cu FMI, în pericol
Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, consideră că este foarte important ca, în momentul de faţă, „să reintrăm în condiţiile impuse de actualul acord de finanţare încheiat cu Fondul Monetar Internaţional”.
În aceste condiţii, el crede că este un moment nepotrivit pentru a discuta despre un eventual nou împrumut de la Fond. „Avem deja un acord prin care ne-am asumat angajamente precum reducerea deficitului bugetar în ţinta convenită, pentru care trebuie să luăm măsuri radicale rapid. Actualul acord este în pericol dacă nu ne respectăm obligaţiile”, ne-a spus Ionuţ Dumitru.
Potrivit lui, prioritatea autorităţilor trebuie să fie continuarea acordului în vigoare, „indiferent dacă vom mai avea unul sau cinci acorduri ulterioare”. (Ana Bâtcă)
PE URMELE LUI BERCEANU, VLĂDESCU ŞI BOC
În guvern, sinceritatea postelectorală este molipsitoare
Romulus Georgescu
După Radu Berceanu, Sebastian Vlădescu şi Emil Boc, ministrul administraţiei şi internelor recunoaşte şi el că avea informaţii despre situaţia economică dificilă a României. El a recunoscut că avea cunoştinţă despre aceasta încă din ianuarie 2009. Întrebat de ce guvernul nu a luat atunci măsurile de austeritat, Vasile Blaga a precizat că nu au fost considerate necesare.
„Lucrurile au evoluat în toată lumea după 1 ianuarie 2009, să nu uităm, lucrurile s-au degradat în economiile europene. Puteam lua măsurile anul trecut, dar nu le-am considerat necesare atunci, prognozele nu ne duceau în această direcţie”, a explicat ministrul, menţionând că, personal, regretă întârzierile în implementarea măsurilor de austeritate.
Strategie eronată
Vasile Blaga este convins că aplicarea măsurilor de austeritate încă de anul trecut nu l-ar fi împiedicat pe Traian Băsescu să câştige un nou mandat de preşedinte. „Sunt convins că ar fi câştigat, pentru că în campania electorală erau aceiaşi oameni, era Traian Băsescu, susţinut de PDL, şi era Mircea Geoană, preşedintele celuilalt partid de guvernământ”, a fost argumentaţia lui Blaga.
El nu este primul ministru care a recunoscut că ştia despre situaţia reală a economiei. Ministrul transporturilor, Radu Berceanu, a afirmat că anul trecut guvernanţii au „minţit prin omisiune”, pentru că nici un partid nu este atât de inconştient încât să anunţe măsuri nepopulare în campania electorală. Afirmaţiile sale au fost criticate de preşedintele Traian Băsescu în întâlnirea cu PDL de la Snagov. „Berceanu, eşti? Tu ai minţit în campanie, nu eu!”.
Spusele lui Berceanu au fost confirmate şi de ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu. Sinceritatea postelectorală a fost îmbrăţişată şi de premierul Emil Boc. „Preferaţi să minţim în continuare în legatură cu evoluţia economică?”, a întrebat Emil Boc în parlament, în momentul în care şi-a angajat răspunderea pentru tăierea pensiilor şi a salariilor.
DUPĂ CE A REFUZAT SĂ CONCEDIEZE ANGAJAŢI AI MAI
Ministrul de interne se opune reducerii portofoliilor din guvern
În legătură cu ajustarea aparatului administrativ central, Vasile Blaga rămâne inflexibil. În aceeaşi emisiune televizată, ministrul administraţiei şi internelor a declarat că se opune reducerii numărului de posturi în guvern. „Nu văd care ar fi foarte marea economie în acest moment”, a spus Blaga.
Afirmaţiile lui Blaga vin pe fondul informaţiilor neoficiale potrivit cărora, pentru preşedintele Traian Băsescu, reducerea numărului de ministere ar putea fi un pretext pentru eliminarea din executiv a unor miniştri din vechea gardă.
„Se dezbat tot felul de idei”
Vasile Blaga nu a comentat aceste informaţii. Despre reducerea numărului de ministere la 8, propunere avansată de Liviu Negoiţă, el a precizat că „nu s-a discutat în partid”.
De altfel, ministrul a ironizat modul în care se poartă discuţia despre reducerea numărului de ministere. „Se dezbat tot felul de idei”, a precizat el, referindu-se la varianta unirii Ministerului Mediului cu cel al Agriculturii. „Adică să uneşti ministerul care ar trebui să aibă grijă ca poluatorul cel mai mare, care este Agricultura, să nu o mai facă”, a spus Blaga.
Blaga se exclude dintre sabotorii premierului
Nu este prima dată când ministrul administraţiei şi internelor s-a opus implementării măsurilor de austeritate. Într-un interviu acordat „Evenimentului zilei”, Vasile Blaga a precizat că nu va opera concedieri în ministerul său.
Din această cauză, Blaga a fost inclus printre „sabotorii guvernului”, l-a care s-a referit preşedintele Traian Băsescu. Ministrul a încercat să se autoexcludă din cercul celor atacaţi de şeful statului. „Nici pe departe, eu nu ştiu să sabotez pe nimeni. Nu am sabotat niciodată. Aş vrea să-l întrebaţi pe Domnia Sa la ce se referea (pe şeful statului - n.r.). Nu s-a detaliat acolo (la întâlnirea de la Snagov - n.r.)”, a spus Blaga.
Acesta nu a fost singurul semnal de prietenie trimis către Palatul Cotroceni. Vasile Blaga a declarat că PDL se va consulta întotdeauna cu Traian Băsescu. El a adăugat că nu şeful statului ar trebui să răspundă politic în cazul în care măsurile de austeritate eşuează, pentru că guvernul este cel care guvernează, nu preşedintele. Boc, îndemnat la remaniere
Pe de altă parte, o serie de lideri PDL au alimentat scenariul remanierii rapide a guvernului. Liderul senatorilor PDL, Traian Igaş, a apreciat că Emil Boc s-a comportat „puţin ardeleneşte”, adică a fost mai „moale”, dar că, după ce moţiunea va fi respinsă, trebuie să se impună ca premier şi să facă ordine în guvern.
Igaş s-a declarat dezamăgit că unii miniştri nu au respectat solicitarea lui Boc de a-şi restructura ministerele.
Şi vicepreşedintele PDL, Ioan Oltean, a susţinut că după ce moţiunea va fi respinsă „guvernul se va preocupa de o remaniere”.