Zagrebul îşi vede relansate aspiraţiile europene, după ce alegătorii sloveni au încredinţat soluţionarea vechii dispute teritoriale cu vecinul de la sud unei comisii internaţionale.
Uniunea Europeană a răsuflat uşurată, duminică seară, după ce slovenii au acceptat, printr-un referendum organizat în aceeaşi zi, medierea internaţională într-o veche dispută teritorială cu Croaţia, decizie ce permite Zagrebului să continue demersurile de aderare la blocul comunitar.
Aproximativ 51,6 la sută dintre sloveni au decis ca litigiul asupra delimitării apelor teritoriale în Golful Piran, o dispută care a învrăjbit fostele republici iugoslave încă din 1991, de la destrămarea federaţiei, să fie soluţionat de o comisie internaţională. Slovenia, care s-a alăturat UE în 2004, a blocat prin veto, anul trecut, negocierile de aderare ale statului vecin la sud.
Guvernul de la Ljubljana a cedat în final presiunilor opoziţiei şi a decis organizarea unui referendum pe tema disputei teritoriale. Un vot negativ ar fi dus, probabil, la destrămarea coaliţiei de guvernământ conduse de Borut Pahor şi ar fi afectat puternic credibilitatea Sloveniei ca membru responsabil al UE. „Succesul acestui referendum privind ar bitrajul internaţional este o victorie importantă pentru Slovenia, Croaţia şi UE”, a apreciat preşedintele croat, Ivo Josipovici, într-un comunicat citat de AFP.
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a salutat, în egală măsură, decizia luată de electoratul sloven. Croaţia ar putea astfel să încheie toate capitolele de aderare anul viitor si să devină cel de-al 28-lea membru al blocului comunitar în 2012.
Litigiu cu miză mare
Diferendul frontalier dintre Zagreb şi Ljubljana vizează câţiva kilometri de coastă şi mai multe mile marine din Golful Piran, o dispută cu o miză mai ridicată pentru Slovenia, şi anume accesul la Marea Adriatică, litoralul sloven măsurând doar 47 de kilometri.
Croaţia, cu o zonă de coastă de peste 1.700 de kilometri, a cerut în trecut delimitarea apelor teritoriale prin simpla împărţire a golfului în două suprafeţe egale, dar Slovenia a respins cererea, temându-se că o astfel de soluţie ar restrânge accesul direct al navelor sale în Marea Adriatică. Litigiul s-a acutizat după ce autorităţile de la Ljubljana au acuzat partea croată că a emis hărţi oficiale care ignorau poziţia Sloveniei.
Recomandările noastre
