Americanca Leslie Hawke, mama cunoscutului actor Ethan Hawke, locuieşte de zece ani în România, unde încearcă, prin proiectele derulate, să atragă atenţia asupra importanţei educaţiei.
Leslie Hawke este prin excelenţă o optimistă. Acest lucru se vede nu neapărat din zâmbetul larg cu care te întâmpină, ci mai degrabă din ţintele înalte pe care şi le impune.
Aflată la jumătatea misiunii ei în România, alături de Maria Gheorghiu, directoarea executivă a Asociaţiei Ovidiu Rom, s-a angajat ca, până în 2020, toţi copiii săraci să aibă acces egal la educaţie timpurie, de care depinde, de fapt, succesul şcolar de mai târziu. Un ţel pe care până acum nu mulţi şi l-au asumat. O face ea, o americancă stabilită de zece ani pe meleagurile mioritice, unde a ajutat copiii să meargă la şcoală.
Cu ocazia lansării unui nou proiect, Leslie Hawke - care s-a dovedit a fi mai româncă decât ar face-o un simplu cuvânt, scris în dreptul rubricii „Cetăţenie”, în vreun act de identitate - vorbeşte, într-un interviu acordat EVZ, despre sistemul românesc de educaţie şi despre calitatea dascălilor.
BILANŢUL UNUI DECENIU DE ACTIVITATE
„Elevii trebuie să înveţe să gândească abstract”
EVZ: Sistemul românesc de educaţie traversează o perioadă proastă, profesorii vor face grevă. Cum poate fi schimbată şcoala pentru a fi eficientă? Leslie Hawke: Eu nu mă aflu în România ca să studiez sistemul de educaţie. Noi facem un singur lucru şi-l facem foarte bine: includem copiii săraci în şcoli, de la vârste fragede.
În SUA, există acum o mişcare prin care se cere mai multă responsabilitate din partea profesorilor. Este interesant faptul că americanii au descoperit că salariile mai mari nu cresc neapărat calitatea dascălilor.
Profesorii buni sunt profesori buni, banii nu transformă un profesor prost într- unul bun. Salariile trebuie să fie legate direct de perfomanţă, dar ştiu că acest lucru nu se întâmplă nici aici, nici în SUA. Însă, cred că doar prin performanţă poţi avea profesori de calitate.
Trebuie să schimbăm ceva în ceea ce învaţă elevii la şcoală? Cred că, mai degrabă, e vorba despre cum învaţă, nu despre ce învaţă. Trebuie să înveţe să gândească, nu să înveţe pe de rost. Şi memorarea are o parte bună, dar nu trebuie ca totul în şcoală să se bazeze pe absorbţia de informaţii.
Ar fi mai bine ca elevii să înveţe unde să caute informaţia şi cum să gândească abstract. Acest lucru nu e uşor de făcut, iar copiii nu ajung să gândească abstract doar răspunzând la întrebările din teste.
Nu merg la şcoală deoarece nu cunosc beneficiile
Aveţi rezultate bune în privinţa incluziunii romilor în şcoli. Cum aţi reuşit, în condiţiile în care se spune că părinţii romi refuză să-şi dea copiii la şcoală? Cred că această supoziţie e e nervantă. E adevărat că mulţi oa meni cred asta. De fapt, e calea cea mai uşoară de a spu ne: „E problema lor, sunt proşti şi nu ştiu că trebuie să-şi dea copiii la şcoală şi mai bine îi lăsăm să fie cum vor”. Noi mergem în comunităţi le sărace, batem la uşi şi îi invităm la programul nostru de vară pe cei care au copii de peste 3 ani.
Şi, în timpul programului, realizăm un mediu confortabil pentru părinţi şi pentru cei mici şi îi ajutăm pe adulţi să-şi înscrie micuţii la grădiniţă sau la şcoală, din toamnă. Iar, dacă cei mici nu au încălţăminte, îi ajutăm să-şi cumpere încălţăminte, îi ajutăm cu lucrurile de care au nevoie. Nu cumpărăm încălţări pentru toţi copiii, le dăm doar acelora care au nevoie.
Oricum, părinţii vor ce e mai bun pentru copiii lor. Nu-ţi pot spune câţi părinţi mi-au zis în ultimul timp, cu mândrie: „Fata mea e prima persoană din familie care merge la grădiniţă”.
Grădiniţa pare a fi echivalentul unei facultăţi pentru unii... În ceea ce priveşte statutul, da, ar putea fi considerată aşa. Nu era printre priorităţile lor înainte. Revenind la părinţii săraci, aceştia aşteaptă de obicei pâ nă când copiii lor au 8 sau 9 ani ca să-i aducă la şcoală deoarece ca să-ţi dai copilul la şcoală costă. Dacă cel mic vine îmbrăcat cu tricoul fratelui mai mare, o să râdă ceilalţi copii de el. Am avut cazuri de fetiţe care au venit în programul de vară fără lenjerie intimă, pentru că nu aveau. Aşa că le-am cumpărat lenjerie intimă.
Nu e mare filosofie să-i faci pe aceşti copii să meargă la şcoală. Nu pun mare preţ pe şcoală pentru că nimeni nu le-a explicat care sunt beneficiile şi ni ci nu i-a ajutat.
„Nu pot pleca dacă vreau să fac ceva în România”
A existat însă vreun moment anume care v-a convins să rămâneţi în România? A fost un moment în care vorbeam cu o reprezentantă a USAID (Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională) şi îi povesteam despre programul pe care-l începem, iar ea m-a întrebat ce se va întâmpla când voi pleca. Atunci m-am gândit că nu pot pleca dacă vreau să fac ceva. Am cunoscut persoane care veneau, începeau ceva şi plecau.
Nu poţi face ceva de succes într-un timp scurt, trebuie să fii aici. Şi, împreună cu Maria Gheorghiu, directorul asociaţiei Ovidiu Rom, cea cu care am iniţiat proiectul, am decis să rămânem până în 2020 şi vom vedea ce putem face. Nu ştiu ce se va întâmpla apoi, dar acesta e angajamentul meu, că voi rămâne până în 2020.
Aţi stat în Bacău o bună perioadă, acum locuiţi în Bucureşti. Cum aţi reuşit să faceţi din România să fie acasă? România nu este deloc plictisitoare. Sunt din Texas şi este un loc foarte frumos de locuit, dar este atât de plictisitor. Eu nu m-am simţit niciodată însă plictisită de când am ajuns aici.
Ce nu vă place însă la români? Nu-mi place faptul că nu zâmbesc niciodată pe stradă. Dacă îmi zâmbeşte cineva pe stradă, ştiu sigur că nu e român. Românii ar trebui să zâmbească mai mult.
CAMPANIE
„Şcoala te face mare”
„Toţi copiii trebuie să meargă la şcoală”. Plecând de la acest deziderat, Asociaţia Ovidiu Rom a lansat ieri a doua etapă a campaniei „Şcoala te face mare”, lansare la care au participat Andreea Esca, Margareta Pâslaru, Horia Brenciu şi Cristian Mungiu.
Unul dintre spoturile TV ale campaniei îl are ca protagonist chiar pe Ethan Hawke, fiul iniţiatoarei, Leslie Hawke, numită ambasadoarea Anului European pentru Combaterea Sărăciei şi a Excluziunii Sociale.
Campania îşi propune ca, în următorii patru ani, să-i încurajeze şi să-i ajute pe părinţii săraci să-şi înscrie copiii la şcoală de la o vârstă timpurie. Asta, în condiţiile în care, doar în perioada iunie-septembrie 2009, la ,,linia verde’’ 116111 s-au primit 600 de telefoane legate de copii care au abandonat şcoala sau care depăşiseră vârsta de şcolarizare.
Peste 130 dintre aceste apeluri au fost făcute chiar de micuţi, dar a fost înregistrat şi un număr consistent de apeluri ale pă rinţilor care nu au mai găsit locuri în grădiniţe pentru micuţii lor.