Concurenţă mare la Administraţie şi Jurnalism

Adam Popescu
27 mai 2010, 10:54

Cei mai mulţi dintre absolvenţii de liceu au ales să meargă, anul trecut, la facultăţi precum Administraţie Publică, Jurnalism sau Economie.

Dacă ar fi prezis schimbările economice din acest an, disponibilizările din administraţia publică şi situaţia băncilor, poate că tinerii care şi-au ales anul trecut facultatea s-ar fi gândit de două ori înainte de a-şi depune dosarul de înscriere.

Asta pentru că în topul alegerii lor un loc de frunte îl ocupă specializările Administraţie Publică şi Economie. Şi Ştiinţele Juridice sau jurnalismul intră în top cinci al înscrierilor la facultate. La fel de căutate au fost şi specializările Studii Europene sau Relaţii Internaţionale.

În administraţie, posturile erau sigure până la criză

Elena Udrea acuză abuzuri în justiție: „Sunt deținută politic!”

Greșeala frecventă, care poate distruge orice mâncare. Există trucuri care pot salva gospodinele de coșmar

Specializarea de Administraţie Publică a fost foarte căutată până acum deoarece tinerii aspiră la joburile bine plătite din cadrul instituţiilor eu ropene. Specialiştii cred însă că, în ciuda faptului că nimeni nu le spune care sunt facultăţile ce le asigură un loc de muncă, aceştia ştiu totuşi cum să se informeze. La admiterea din vara anului trecut, viitorii studenţi din Capitală s-au îngrămădit la Administraţie Publică, Jurnalism, Hidrologie sau Cartografie, unde concurenţa a fost de aproximativ 20 de candidaţi pe un loc.

„La un prim nivel, la Administraţia Publică se duc mulţi pentru că există totuşi o piaţă pentru asta. Chiar dacă nu sunt salarii mari, au o oarecare stabilitate a locului de muncă. Asta se întâmpla cel puţin înainte de criza economică. Există multe oraşe mici în care, dacă vrei să te întorci după ce ai terminat facultatea, nu prea ai altceva ce alege”, justifică prima opţiune a tinerilor Cristian Hatu, specialist al Societăţii Academice Române (SAR).

În ţară, specializările Relaţii Internaţionale şi Studiile Europene au avut câte 12 candidaţi pe un loc, iar Ştiinţele Comunicării, în jur de 10 pe loc.

În ceea ce priveşte dorinţa tinerilor de a alege specializările Jurnalism sau Ştiinţele Comunicării, expertul SAR crede că alegerea e atipică. „Se ştie că în aceste domenii salariile nu sunt prea mari şi nici posturi prea multe. Disponibilizările începuseră de anul trecut. Deci nu neapărat banii îi atrag, ci mai degrabă faptul că aceste domenii îi aduc în lumina reflectoarelor”, a mai specificat Hatu.

Chimia, Matematica, Fizica, fără lipici la tineri

La polul opus, specializări precum Ştiinţele Politice nu şi-au acoperit nici măcar locurile subvenţionate de la buget: pe totalul de 170 de locuri s-au înscris doar 128 de candidaţi.

Nici ştiinţele exacte, Matematica, Chimia sau Fizica nu au fost mai căutate, iar conducerile facultăţilor au încercat tot felul de trucuri pentru a-i atrage pe tineri. Unul dintre acestea a fost renunţarea la taxa de înscriere. Tot pentru a veni în întâmpinarea studenţilor, mai multe fa cultăţi din ţară, Drept, Ştiinţe Politice, Fizică, Chimie, Matematică, au hotărât să prelungească perioada de admitere cu până la trei zile.

„De ce nu merg tinerii şi la Fizică, Chimie sau Matematică? Cred că în primul rând explicaţia stă în percepţia pe care o au elevii despre statutul de profesor. Pentru că aceste facultăţi scot profesori. Am vorbit cu colegi de-ai mei şi acest lucru se vede şi la Ştiinţele Educaţiei, unde vin tineri puţini, dar şi slab pregătiţi. De unde credem că majoritatea au percepţia că, dacă fac o asemenea facultate, vor trebui să aibă de-a face apoi cu toată mocirla care este acum în domeniul educaţiei. În plus, chiar dacă există oameni cu expertiză în domeniu, politicul acaparează totul şi opinia lor nu contează”, crede Cristian Hatu.

Cum aleg absolvenţii de liceu facultatea

Chiar dacă, până în prezent, cifra anuală de şcolarizare în facultăţi nu a fost corelată cu piaţa muncii, specialiştii cred că o bună parte dintre tineri au alte surse de informare.

„Elevii se uită în spaţiul public şi văd cam care sunt domeniile cu căutare. În plus, se mai consultă cu absolvenţii unei anumite facultăţi. Sunt informaţi de obicei cu privire la traseu. În alte ţări însă se realizează o corelare precisă cu piaţa muncii, verificându- se procentul studenţilor care s-au angajat în domeniul absolvit”, specifică Hatu.

În România, proiectul „Adaptarea activă a educaţiei universitare la cerinţele pieţei muncii”, coordonat de profesorul Mihai Korka, este aproape singurul exemplu în acest sens. Proiectul a identificat mai multe probleme din sistemul superior de educaţiei care fac ca piaţa muncii şi studiile să nu fie compatibile: nevoia de a corela planurile de învăţământ cu cele de masterat, creşterea investiţiei în fondul de carte din biblioteci care nu corespunde cu bibliografia recomandată.

Faptul că există cadre didactice care şi-au obţinut titlul în alt domeniu decât cel în care predau este o altă problemă identificată.

Acelaşi studiu arată şi faptul că o bună parte dintre angajatori sunt nemulţumiţi de pregătirea mult prea teoretizată a absolvenţilor de facultate şi chiar de faptul că abilităţile de comunicare ale proaspăt angajaţilor sunt de multe ori sub aşteptări.

„Se ştie că la Jurnalism sau Ştiinţele Comunicării salariile nu sunt prea mari şi nici posturi prea multe. Nu neapărat banii atrag tinerii, ci mai degrabă faptul că aceste domenii îi aduc în lumina reflectoarelor.“,CRISTIAN HATU, expert Societatea Academică Română

VÂNĂTORII DE NOTE

Admitere garantată, de la 9,60 în sus

Nu doar în privinţa concurenţei cifrele sunt surprinzătoare. Şi mediile cu care intră tinerii la facultate cresc cu fiecare an.

Facultăţile care adună elevii cu cele mai mari medii sunt ştiinţele umaniste sau ale comunicării, Jurnalismul şi Dreptul. La polul opus sunt specializările de la Politehnică şi Medicină.

La Universitatea „Al. I. Cuza”, din Iaşi, la specializarea Traducere şi Interpretare, engleză, ultima medie a fost 9,91, la Drept 9,64, iar la Limba şi literatura engleză 9,62. La Universitatea din Bucureşti, medii minime surprinzătoare au fost la Administrarea Afacerilor (9,81), Marketing (9,73), Biochimie (9,66).

CITIŢI ŞI: