„Însetaţii”, „intelectualii de curte” şi “băieţii de cartier” din spaţiul public românesc sunt luaţi în vizor de 14 scriitori români în volumul “Idolii Forului”, care va fi lansat la Bookfest.

Tributari scandalului produs de cartea lui Adrian Marino şi continuând, în stil propriu, discursul critic impus de acesta, paisprezece intelectuali români contemporani încearcă o analiză a “inteligenţiei” româneşti într-o serie de eseuri adunate în volumul “Idolii forului”.

Coordonatorul lucrării este Sorin Adam Matei, specialist în sociologia comunicaţiilor şi a culturii, profesor de comunicare la Purdue. În căutarea răspunsului la întrebarea “de ce o clasă de mijloc a spiritului este de preferat elitei intelectualilor publici”, semnatarii – „majoritatea liberi, deci, de dreapta” - propun diverse explicaţii subsumate acestei teme, realizând, cu rezerva subiectivismului, şi o critică a evoluţiei diverselor personalităţi pe scena publică românească.

„Liviu Mihaiu şi Dan Puric”, îşi anunţă una dintre teme scriitorul Caius Dobrescu, unul dintre semnatari, continuând cu o analiza a semnificaţiei acestora în spaţiul public: „Într-un colţ al arenei, un jurnalist de semi-scandal, dl. Mihaiu, un autentic „băiat dă cartier” care a învăţat repede că trogloditismul poate deveni un brand „intelectual”.

În celălalt colţ, un mim, dl. Puric, foarte onorabil, se pare, atâta timp cât s-a menţinut între limitele precise ale meşteşugului său, dar care a luat hotărârea discutabilă de a schimba limbajul trupului pe cel articulat”.

„Colegul” său volum, Lucian Năstasă Kovacs, critică, evocând clasici şi pigmentând cu exemple actuale, tendinţa inteligenţiei româneşti de a îngroşa rândurile “intelectualilor de curte”:  „Cea mai mare parte a românilor cultivaţi sunt – spune Xenopol – mari amatori de funcţii publice, împrejurare ce-i împarte în două segmente rivale: cel al lui beati possidentes (fericiţii posesori) şi cel al însetaţilor” (...), anunţă Kovacs teoria, continuând cu exemplificările acesteia.

“Lavinia Betea este citată şi invocată mai pretutindeni ca „expertă” în probleme legate de istoria comunismului românesc şi de psihologie politică, prestigiu pe temeiul căruia a devenit chiar şi conferenţiar la facultatea de ştiinţe politice din Bucureşti. Numai că persoana invocată s-a dovedit în cele din urmă un plagiator banal în partea de psihologie” (...) „Nelipsitul – într-o vreme – Stejărel Olaru, din presa de toate felurile a avut mereu o prestaţie atât de mediocră, fără a avea habar până şi de cele mai elementare dispozitive metodologice ale meseriei de istoric, chiar dacă din 2006 a fost director executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului”.

Împotriva curentului

Întrebat dacă asemănările cu volumul lui Marino sunt asumate, coordonatorul Sorin Adam Matei subliniază, mai degrabă, principalele diferenţe. "Cartea dlui Marino este una de memorii. Cartea noastră este una analitcă”, explică Sorin Adam Matei.

„Domnia sa avea de mărturisit (parţial şi indirect) nişte păcate personale şi de a arunca lumină, aşa cum credea el, asupra unor personalităţi ale timpului în care a trăit. Este un document de epocă fascinant, o autobiografie de idei. Cartea noastră reprezintă efortul de a descifra nişte mecanisme culturale şi sociale ce, deşi susţinute de oameni în carne şi oase, îi transcend pe aceştia. Ca să fiu şi mai clar. Cartea noastră nu are decât incidental de-a face cu anumite persoane, numite şi de dl. Marino. Cartea noastră, cum spune şi titlul, se ocupă de iluziile şi obsesiile culturale româneşti, de acele convenţii, valori şi idei ce proclamă elitismul, genialitate derivată din enciclopedism amator, lipsa de modestie, partizanatul politic mascat intelectual şi minimizarea rolului intelectualilor specialişti în viaţa comunităţii. Cartea noastă are o abordare în cea mai mare parte rece, academică, argumentată cu fapte şi silogisme, nu cu amintiri şi judecăţi de valoare subiective. Ne situăm într-un alt univers retoric", adaugă acesta.

Peluze şi mlaştina ideologică

Volumul încearcă să explice, spun semnatarii, de ce s-a ajuns ca în România locul curentelor de idei „să fie luat de tot felul de găşti” sau ce ce ar fi trebuit să fie un spaţiu de dezbateri, astăzi este „o bătălie dintre peluze, despărţite de o mlaştină ideologică fără margini şi fără fund”.

Printre cauzele trecute în revistă se numără şi ideea pervertirii unei intelectualităţi care aspiră dintotdeauna spre centrele puterii, iar Alexandru MaTEI reformulează teoria, de data asta din perspectiva nevoii de a evoca valori în numele cărora să un discurs să capete greutate: „De la comuniştii stalinişti sub dominaţia cărora s-au aflat intelectuali români de mare valoare, ca G. Călinescu, Mihail Sadoveau şi Tudor Arghezi, la cea – păstrând proporţiile – pe care Traian Băsescu o exercită cu dibăcie asupra lui Gabriel Liiceanu, intelectualul român n-a fost niciodată liber, decât pentru a fi mai repede ocupat de o autoritate în numele sau cu girul căreia să poată vorbi”.

„Complezenţa faţă de puterea politică este o trăsătură a intelectualului veche de când istoria sa”, continuă ideea Mona Momescu, schiţând profilul intelectualului public, enciclopedic, amator, cu nuanţe charismatice, care se defineşte prin promovarea „pachetului restauraţionist cultural şi care identifică şi promovează perioada interbelică ca un vârf al culturii româneşti”.

Idee întărită de Daniel Barbu: „Intelectualii publici nu-şi afirmă identitatea împotriva curentului, cu riscul pierderii popularităţii, ci se lasă fie duşi de curent în tăcere, cum au făcut-o înainte de 1989, fie se străduiesc să treacă, în prezent, drept însăşi vocea autorizată a curentului”.

IDOLII FORULUI

Se lansează la Bookfest

În acest volum, publicat de editura Corint, semnează Michael Shafir, Sorin Adam Matei, Daniel Barbu, Caius Dobrescu, Mircea Flonta, Gabriel Andreescu, Stelu Şerban, Lucian Năstasă Kovacs, Marius Ghilezan,Vasile Morar, Bruno Ştefan, Alexandru Matei, Istvan Aranyosi şi Mona Momescu.

Cartea, care se vrea “o busolă necesară pentru a ieşi dintr-un hăţiş de idei şi pasiuni”, va fi lansată vineri 11 iunie la Bookfest (9 şi 13 iunie 2010), la standul Editurii Corint. Preţ carte: 44,90 lei