Apa-miracol nu curge degeaba în Călimăneşti. Dar nici cu prea mult folos. Oamenii vin aici, fac băi, dar staţiunea nu prosperă vizibil. Într-o industrie a turismului în care capacitatea de a oferi clientului condiţii de lux la preţuri rezonabile contează enorm, Călimăneşti şi Căciulata au rămas staţiuni pentru copiii în tabere şi pensionarii români cu bilete de staţiune.

Pe hârtie, viitorul staţiunii arată cu adevărat promiţător. Un centru expoziţional, un centru spa, hoteluri de patru şi cinci stele, o pârtie de schi, o alee balneară, un parc pentru sporturi, plimbări cu barca pe Olt, staţie de valorificare a metanului şi a apelor termale. Dar, până acestea vor fi gata - dacă vor ieşi vreodată din bucăţile de hârtie pe care sunt aşezate - călimăneştenii vor merge în continuare la muncă "la Sibiu sau la Râmnicu". Dintre aceste proiecte, primul va fi inaugurat în scurt timp. De la Mircea cel Bătrân la Napoleon al III-lea

Nu multe staţiuni balneare din Europa se pot lăuda cu o istorie asemănătoarea Călimăneştiului. În România, poate doar Herculane concurează istoria staţiunii din Vâlcea. În prezent, o competiţie între cele două e inutilă. De ce? Ambele funcţionează mult sub potenţial. Totuşi, degradarea din Călimăneşti nu a atins nivelul celei din Herculane. În Herculane, următorul nivel de degradare ar fi o grămadă uriaşă de moloz.

Căciulata este staţiunea care i-a alinat bătrâneţea lui Mircea cel Bătrân şi din care alergau poştalionele spre Paris, către Napoleon al III-lea. Sticlele cu apă pentru împăratul francez erau umplute la izvorul 1 al staţiunii şi erau aşteptate de nepotul lui Bonaparte pentru a-şi trata boala de ficat.

De calităţile acestor ape a beneficiat şi împăratul Franz Joseph. Mai târziu, în perioada interbelică, la Călimăneşti-Căciulata (staţiuni vecine pe valea Oltului) sunt construite vile în stil veneţian şi chiar un sanatoriu. Şi două cazinouri. Unul dintre ele poate fi admirat şi astăzi. Este biblioteca oraşului. O minune de pe Olt

Acum, Călimăneştiul nu mai arată ca în fotografiile de epocă. Comunismul a "plantat" o mână de blocuri care dau staţiunii un aspect de oraş al muncii, nu al relaxării. Vilele s-au construit fără a păstra o linie, un stil, de parcă am avea un turn Babel pe orizontală. Rare sunt construcţiile care folosesc ornamentele atent lucrate din lemn, precum şi cele care poartă în ziduri ceva graţie.

În turismul monahal, staţiunea ar putea avea o şansă. Ba chiar mai multe. Cel mai important astfel de obiectiv este mănăstirea Cozia, ctitorită de Mircea cel Bătrân. Însă cel mai spectaculos este cu siguranţă schitul Ostrov, o minune construită pe o insulă de pe Olt.  

Dar, oarecum ciudat, Călimăneştiul ar putea fi salvat mai degrabă de poziţia pe drumul E81 (DN7) decât de ape sau biserici. Staţiunea a fost aleasă drept gazdă a unui important centru expoziţional. Patru dintre cele cinci pavilioane au fost construite deja, iar, atunci va deveni operaţional, Centrul de Expoziţii şi Convenţii Seaca va oferi 800 de locuri de muncă. Călimăneştiul, care cuprinde localităţile Căciulata, Jiblea Nouă, Jiblea Veche, Seaca şi Păuşa are, în prezent, 8.500 de locuitori.

"Acum, mulţi pleacă la muncă la Sibiu şi Râmnicu-Vâlcea", spune primarul Ilie Amuzan. Acesta crede că oraşul are o singură şansă - turismul. "Au venit la mine cu nu ştiu ce depozite de chimicale şi nici nu am vrut să discut. În afară de turism, singurul lucru pe care l-am putea face în Călimăneşti este o instalaţie pentru energie electrică şi termală", spune primarul. Cele mai fierbinţi ape

Studiul efectuat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti şi de Politehnica Bucureşti arată cum pot fi folosite izvoarele termale într-un astfel de proiect. Astfel, staţia de la Călimăneşti-Căciulata-Cozia ar urma să aibă o putere instalată de 2,4 MW. Energia electrică (1,2 MW) ar urma să ajungă în sistemul electric naţional, iar energia termală (2,2 MW) ar putea fi folosită pentru încălzirea unora dintre locuinţele din zonă.

Pe lângă cele mai "fierbinţi" izvoare ale ţării, Călimăneştiul are parte şi de vecinătatea Parcul Naţional Cozia, cu spectaculoase trasee prin pădure, cascade şi tovărăşia Oltului. Nea Vasile stă în staţiune de prin anii 50-60. În faţa hotelului Cozia, omul îşi pune cântarul şi aşteaptă pe o bancă. "Acum, vin oameni mai în vârstă, cu boli", spune el. "Aşa, ca mine", adaugă omul, care spune că odată l-au lăsat picioarele, dar s-a tratat la băi. "Şi mi-a trecut, au tot ce-ţi doreşte inima aici".

Chiar dacă sunt pe placul lui nea Vasile, nu toată lumea e mulţumită de hoteluri. "Te simţi minunat după o cură aici. Dar, în afară de tratament, nu ai prea multe variante pentru timpul liber", spune Renate Krenner, o turistă din Germania, în vârstă de 51 de ani. Krenner spune că a ales Călimăneştiul pentru că, în urmă cu câteva zeci de ani, mama sa a venit la tratament aici.

Proiecte în Călimăneşti, finanţate din fonduri UE sau curs de aprobare:

- centrul expoziţional Seaca. Proiectat de Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu", centrul - cel mai mare din Oltenia - va pune la dispoziţia firmelor interesate de târguri, expoziţii şi alte manifestări peste 10.000 de metri pătraţi de spaţiu expoziţional. Centrul va dispune de o sală de conferinţe şi congrese, de 2.500 de locuri;

- din experienţa statelor vecine care au astfel de centre, circa 2.000-2.500 de oameni se vor deplasa la Călimăneşti în timpul târgurilor. Lângă centru, va fi construit un hotel de cinci stele, primul de această categorie în Călimăneşti. De asemenea, în apropiere va fi construit un centru spa, care să valorifice cele mai bune ape geo-termale ale României (temperatura apelor -  bogate în sulf, clor, brom, sodiu, calciu, iod, magneziu - este de 97 de grade).

- centrul SPA face parte dintr-un proiect mai larg, Mirajul Oltului, care presupune şi construirea unei alei de cură balneară, a două centre de informare turistică, amenajarea unor puncte de închiriere de ambarcaţiuni pentru plimbări pe lacuri de acumulare. În mijlocul unuia dintre lacuri se află schitul Ostrov, construit pe unica insulă locuibilă de pe Olt. Aleea de cură balneară va duce turiştii din Călimăneşti în Căciulata, cei trei kilometri de drum pietonal urmând să treacă pe lângă unele dintre izvoarele din aceste staţiuni;

- un proiect interesant, dar controversat, este cel ar pârtiei de la Cozia. Pârtia pentru începători şi telecabina vor fi construite în următorii ani, într-un proiect finanţat de UE. Controversa este legată de o proprietate a primarului Amuzan. Acesta este patronul unei pensiuni situată în apropierea viitoarei pârtii.