Preşedintele susţine că o schimbare a guvernului în acest moment ar însemna o suprapunere a crizei politice peste cea economică.

Guvernul Boc nu are de ce să plece. Nu acum. Acesta este mesajul pe care l-a transmis ieri preşedintele Traian Băsescu, care a condiţionat mandatul actualului cabinet de îndeplinirea angajamentelor asumate cu FMI.

Şeful statului a precizat că până acum nu s-a pus problema unei demisii a premierului, insistând că ultimul lucru de care România are acum nevoie este o criză politică suprapusă peste cea economică.

„Dacă acest program (convenit cu FMI - n.r.) eşuează, guvernul, guvernul şi parlamentul îşi asumă răspunderea”, a spus Băsescu. Şi a explicat imediat distribuţia programului de austeritate lansat de la Cotroceni: preşedintele poate face anunţurile, nu poate să ia şi măsurile.

„Nu am vocaţia laşului”

De altfel, este pentru a doua oară într-o săptămână când Băsescu explică de la Cotroceni tăcerea de la Palatul Victoria. „Cred că au o strategie foarte bună. Eu fac un efort de explicare, dar nu eu fac programul”, a spus şeful statului, adăugând că până la mijlocul săptămânii viitoare guvernul va stabili modul de punere în practică a măsurilor convenite cu FMI, cel mai probail urmând ulterior să-şi asume răspunderea în parlament.

„Nu am vocaţia laşului. (...) Şeful statului, când se iau măsuri dificile pentru români, are obligaţia să-şi asume parte din soluţii şi să recunoască problema. Cum aţi vedea un preşedinte care stă ascuns la Cotroceni?!”, a insistat Băsescu să-şi explice asumarea rolului de purtător de cuvânt al guvernului. REACŢIE PREZIDENŢIALĂ LA VOTUL PE LEGEA ANI

„Nu voi promulga o lege care e în afara a ceea ce ar fi putut să se facă”

Romulus Georgescu Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, ieri, că va refuza promulgarea Legii ANI dacă va constata că „s-au făcut excese” în diminuarea capacităţii Agenţiei de a răspunde raţiunii pentru care ea a fost creată. „Nu voi promulga o lege care este în afara a ceea ce ar fi putut să se facă, ţinându- se cont şi de observaţiile Curţii Constituţionale”, a afirmat şeful statului.

Ieri, Institutul pentru Politici Publice (IPP) şi Societatea Academică din România (SAR) i-au cerut public preşedintelui să refuze promulgarea Legii ANI şi s-o retrimită pentru dezbateri în parlament. Motivul solicitării: în forma actuală, actul normativ „ucide” noţiunea de control al averilor demnitarilor.

Actul normativ a fost criticat şi de ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein. „Se pare că Senatul a făcut nişte schimbări care nu erau solicitate prin decizia Curţii Constituţionale şi aceste schimbări vor slăbi în mod substanţial ANI, inutil. Este o mare dezamăgire”, a declarat Gitenstein, citat de AFP.

La rândul său, ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, a remarcat, într-o emisiune a postului public de televiziune, că „o parte dintre membrii Senatului” nu mai sunt de acord cu modul în care a fost concepută verificarea averilor politicienilor în 2007. El a adăugat că ministerul intenţionează să revină cu „un cod de integritate” prin care ar putea pune la dispoziţia ANI „alte pârghii decât cele pe care le are în prezent”.

INTERVIU

Frunda: Nu văd de ce am avea probleme cu Comisia Europeană

Gyorgy Frunda (UDMR) a propus în Senat desfiinţarea comisiilor de cercetare a averilor şi secretizarea totală a acestora. El îşi susţine propunerea prin faptul că aceste prevederi ar fi neconstituţionale.

EVZ: De ce aţi operat în Senat alte modificări decât cele la care se referea decizia Curţii Constituţionale? Gyorgy Frunda: Pentru că legea a ajuns la noi, de la Camera Deputaţilor, cu o serie de modificări care au caracter neconstituţional. Exemplul cel mai elocvent se referă la comisiile pentru cercetarea averilor de pe lângă Curţile de Apel.

Cum aţi ajuns la concluzia că o asemenea prevedere este neconstituţională? Aceste comisii au fost înfiinţate prin Legea 115/1996, înainte de apariţia ANI. Există o decizie a Curţii Constituţionale în care unii dintre judecători afirmau că sunt neconstitu ţionale, alţii că sunt constituţionale. În orice caz, a avea şi ANI, şi aceste comisii este absolut neconstituţional.

După aceste modificări, ce puteri va mai avea ANI? ANI va face verificările, ca o autoritate administrativă, şi dacă va avea semne de întrebare va sesiza organele competente. În niciun alt stat al UE nu există o instituţie similară cu ANI.

Cum comentaţi reacţia negativă a ambasadorului SUA faţă de votul din Senat? Ambasadorul SUA are informaţii parţiale provenite din partea critică a societăţii civile. Sunt dispus să îi explic ce conţine Legea ANI.

Care credeţi că vor fi efectele în relaţia cu Comisia Europeană? Nu văd de ce ar fi probleme, pentru că ANI nu a fost cerută de CE, ci a fost propusă de Monica Macovei.