Sectoare precum prestaţiile sociale, educaţia, turismul sau sănătatea sunt doar câteva domenii care ar funcţiona mai bine fără a fi nevoie de zeci de mii de funcţionari, spun specialiştii.

Cel puţin 1,7 miliarde de euro ar putea economisi guvernul în lunile rămase din acest an dacă statul s-ar retrage din cinci domenii pe care le gestionează prost sau care sunt oricum dominate de privaţi. Ministerele de care ne-am putea dispensa cel mai uşor sunt cel al Comunicaţiilor, al Dezvoltării şi Turismului, al Mediului, al Sănătăţii şi al Educaţiei, potrivit specialiştilor chestionaţi de EVZ.

Pe lângă această soluţie, ei mai recomandă privatizarea institutelor de cercetare, concentrarea companiilor unde statul mai are acţiuni sub o singură umbrelă sau externalizarea unor instituţii, cum ar fi cele din Ministerul Muncii, sau cel puţin a unor servicii ale acestora.

Cosmin Marinescu, conferenţiar la Academia de Studii Economice Bucureşti, spune că „statul este cel mai prost administrator din economie” şi ar trebui cel puţin să aibă dimensiuni reduse.

„În capitalism, Economia, Dezvoltarea, Turismul, Comunicaţiile, precum şi multe dintre serviciile publice sunt conduse de piaţă, nu de ministere cu reflexe socialiste, adevărate sinecuri continue ale clientelei politice”, punctează el.

ECONOMIE. Şeful Departamentului economic al PSD, Viorel Ştefan, susţine că o mare parte a personalului din ministere precum cel al Economiei şi cel al Transporturilor nu şi-ar mai avea rostul după ce companiile unde statul are participaţii, precum CEC, companiile de utilităţi, CFR Marfă, ar fi preluate de o instituţie cum e AVAS.

TURISM. Sunt domenii din care statul se poate retrage complet „chiar de mâine, în condiţiile în care activitatea pe care pretinde că o coordonează sau încurajează este aproape în întregime privată”, consideră profesorul universitar de economie Bogdan Glăvan.

Potrivit acestuia, toate proiectele mari de după 1990 din turism sunt în întregime private. „Putem renunţa să folosim banii contribuabililor pentru promovare turistică, este treaba operatorilor privaţi să o facă. Nu există nicio modalitate să verificăm eficienţa folosirii banilor publici pentru aşa ceva, nu există un raport cost/beneficiu clar”, explică profesorul Glăvan.

Ce se poate externaliza

MUNCĂ. Toate activităţile cu specific social trebuie externalizate pentru a se realiza economii imediate, consideră Dan Matei Agathon, purtătorul de cuvânt al Alianţei Confederaţiilor Patronale.

Instituţii precum Casa de Pensii, Agenţia Naţionială pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Autoritatea pentru Persoanele cu Handicap etc. sunt coordonate de Ministerul Muncii.

EDUCAŢIE. Un sistem public de învăţământ nereformat şi ineficient poate fi înlocuit cu licee şi universităţi private. De altfel, mulţi dintre studenţii la stat plătesc şi în prezent taxe de învăţământ similare celor practicate de universităţile private.

Mai mult, statul ar trebui să permită o deducere suplimentară la impozitare pentru cheltuielile în scop educaţional, susţine profesorul Glăvan. În plus, un ajutor pentru clasa săracă ar fi ca o parte din impozite să fie di rec ţionate către ONGuri care se ocupă cu burse pentru săraci, după modelul cotei actuale de 2%.

SĂNĂTATE. În prezent, o mare parte a spitalelor au ajuns „fabrici ale morţii în administrarea statului”, este de părere Bogdan Glăvan. Potrivit lui, „privatizarea sau concesionarea unităţilor medicale este necesară, dar trebuie însoţită şi de liberalizarea asigurărilor de sănătate”.

Astfel, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate ar trebui să-şi piardă monopolul şi oamenii să poată alege dacă îşi virează contribuţiile la aceasta sau la o casă privată de asigurări, precizează el. 1,7 miliarde de euro este suma care ar putea fi economisită până la sfârşitul anului dacă s-ar renunţa la cinci ministere ÎN JURUL ROMÂNIEI

Ministere mai suple şi mai puţine

În 2009, executivul de centru-dreapta al premierului Boiko Borisov a adoptat un set de măsuri anticriză, una dintre acestea vizând reducerea cu 15% a numărului funcţionarilor din ministere şi agenţii guvernamentale.

Ministrul de finanţe, Simeon Djankov, a anunţat însă, în martie, că nu toate instituţiile vizate s-au conformat şi, prin urmare, trebuie să reducă salariile angajaţilor. Unul dintre ministerele importante, cel al Apărării, a preferat în cele din urmă prima variantă şi a promis că va reduce numărul angajaţilor de la 1.432 la 980.

În Ungaria, noul premier, Viktor Orban, a optat pentru un guvern mult mai suplu decât cel precedent. Numărul ministerelor a fost redus de la 12 la 8, iar cel al mem brilor Cabinetului, de la 15 la 9. În plus, numărul parlamentarilor - 386 în prezent - urmează să scadă până la aproximativ 200. (Dan Stancu)