LECŢIA DE ECOLOGIE „Din păcate românii sunt comozi şi nu fac efortul de a colecta selectiv deşeurile şi de a le duce la reciclat”, spune Cristina Dan, o tânără de 27 de ani, care colectează selectiv de trei ani, de când au apărut primele containere colorate în apropierea blocului în care locuieşte din cartierul bucureştean Militari.

Deşi trebuie să meargă o staţie de autobuz pe jos, până la containere, spune că nu vede în asta o corvoadă. „Săptămânal sau o dată la două săptămâni ies cu o pungă mare din plastic plină cu ambalaje din plastic şi cu una de hârtie plină cu hârtie şi le duc la reciclat”, spune tânăra care este profesoară în Capitală.

Ca ea nu sunt prea mulţi oameni. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care suntem aşa de departe de ţintele de reciclare impuse de Uniunea Europeană, odată cu aderarea la spaţiul comunitar. Anul acesta, spre exemplu, România trebuie să recicleze 14% plastic, 60% hârtie şi 44% sticlă şi 50% metale. Ţintele cresc progresiv până în 2013 şi neîndeplinirea lor poate atrage amenzi usturătoare.

Lene sau lipsa infrastructurii?

„Eu nu colectez selectiv. De ce să fac asta? Pubele nu sunt lângă casă, bat drumul până la ele, se mai şi uită lumea ciudat la mine că umblu cu gunoi după mine. Sincer, nu-mi iese nimic din asta”, spune George, care are 30 de ani şi lucrează în IT. Locuieşte la două staţii de autobuz de containere şi consideră „un efort” dusul deşeurilor de reciclat atâta drum. „Dacă aş avea la bloc pubele, poate aş duce la reciclat”.

Tânăra profesoară crede că românii sunt atât comozi, dar şi lipsiţi de infrastructura potrivită pentru reciclare. „Containerele la care duc eu deşeurile pentru reciclat nu aparţin statului şi nu sunt peste tot în Capitală”.

Situaţia este similară şi în ţară, unde unele primării au investit în colectarea selectivă, altele pur şi simplu ignoră problema, până când sosesc amenzile pe care statul le tot promite.

„Am prieteni care ar vrea să colecteze selectiv, dar stau în sectorul 5, unde problema este total ignorată”, mai spune profesoara. Ministerul Mediului promite măsuri şi amenzi, dar şi obligativitatea colectării selective în instituţiile publice ale statului. „Aştept să mă duc să îmi plătesc taxele şi să găsesc la Administraţia Financiară coşuri de gunoi pentru colectarea selectivă”, precizează aceasta, deşi recunoaşte că este sceptică şi crede că cel mai probabil acest lucru nu se va întâmpla prea curând. „Promisiuni...suntem cam sătui. Poate vedem şi acţiune”.

Plasticul, din ambalaj, în tricouri

Profesoara spune că cele mai multe deşeuri de ambalaje din casa ei sunt sticlele din plastic, numite PET-uri, şi diferite ambalaje de plastic, urmate de hârtie. Sticlă şi aluminiu, doar foarte rar şi în cantităţi mici, spune ea.

„Uneori, colegii mei de şcoală sau chiar elevii, mă iau peste picior că stau cu gunoiul în casă şi nu înţeleg de ce fac asta. Eu nu înţeleg de ce ei sunt aşa de indiferenţi şi de comozi”.Cristina Dan, profesoară Banda de transportare a PET-urilor colectate selectiv Spre exemplu, colectarea selectivă a deşeurilor PET este foarte importantă pentru că, prin reciclarea lor se pot obţine diferite produse, de la tricouri şi pulovere, la fulare şi jucării.

Cum se reciclează PET-urile

• PET-ul devine deşeu de ambalaj imediat după golirea de conţinut
• Pentru a fi mai uşor de depozitat, trebuie golit de aer
• Se aruncă în containerul de culoare galbenă
• La staţia de sortare, PET-urile sunt împărţite în două categorii: albe (transparente) şi colorate (verzi, maro, albastre etc.)
• Apoi PET-urile sunt balotate şi transportate la staţiile de prelucrare unde sunt spălate şi dezinfectate. Li se îndepărtează etichetele şi dopurile şi sunt transformate în materii prime: fibre din care se fac tricouri, pulovere şi fulare şi granule sau fulgi din care se fac pilote, umplutură pentru jucării şi mase plastice

Granule obţinute din PET-uri

In fiecare vineri, evz.ro vă oferă o lecţie de ecologie.