Premierul Emil Boc a anunţat, în această dimineaţă, că reducerea cu 25 la sută a drepturilor salariale se va aplica şi în cazul companiilor naţionale, la CEC Bank şi Eximbank, potrivit Agerpres.

"În legătură cu propunerile care vizează reducerea drepturilor salariale cu 25%, vreau să fie foarte clar că această reducere cu 25% se va aplica şi salariaţilor de la companiile şi societăţile naţionale unde statul are capital majoritar sau integral de stat, inclusiv Eximbank, CEC Bank şi alte companii sau societăţi unde statul, într-o formă sau alta, este acţionar majoritar sau cu capital integral de stat. În conţinutul legii pe care o vom pregăti inclusiv la aceştia se va aplica reducerea de 25% a fondului de salarii aferent, în modalităţile pe care le vom decide în cadrul legii, pentru că nu putem să ne restrângem doar la bugetari, deoarece şi aceştia beneficiază de sprijinul statului şi sunt tot salariaţi ai statului într-o formă sau alta", a spus Boc, potrivit Mediafax.   Până azi, părea că angajaţii companiilor de stat scapă nevătămaţi de tăierea lefurilor cu 25%, care se aplică bugetarilor.

Aşa cum au anunţat, Finanţele vor să implementeze introducerea unei taxe de solidaritate la aceste entităţi. Neoficial se vorbea despre taxarea cu 90% a veniturilor ce depăşesc pragul de 9.000 de lei. Nu există voinţă politică pentru a rezolva problemele din companiile de stat şi se ajunge ca acestea să fie privilegiate faţă de firmele private, ne-a declarat Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

El spune că un acţionar privat nu ar ţine o firmă care face pierderi ani la rând. „La stat, compania e obligată să asigure locuri de muncă, activitate fără să dea nimic la buget, un fel de protecţie socială”, susţine reprezentantul AOAR. El a dat exemplul CFR Marfă: „Va veni momentul să fie vândută şi să devină profitabilă, este ceea ce ar trebui să facă un guvern de dreapta”.

Datorii de 18 miliarde de lei

Potrivit datelor menţionate în draftul scrisorii care urmează să fie trimisă FMI, datoriile firmelor private şi de stat către bugetele administrate de ANAF au crescut cu peste 5 miliarde de lei în perioada 1 ianuarie 2009-31 martie 2010, ajungând la 18,7 miliarde de lei (4,5 miliarde de euro). Aproximativ un sfert din totalul de 18,7 miliarde de lei îl reprezintă dobânzi aplicate la alte dobânzi.

Primul loc al datornicilor la stat este deţinut de Compania Naţională a Huilei (CNH), care avea, la finele lunii martie, datorii de 1,57 miliarde de lei, ceea ce reprezintă circa 10% din total.

Pe locuri fruntaşe în topul datornicilor se regăsesc companiile din sectorul feroviar, unde restructurarea începută încă din 1999 s-a făcut doar prin disponibilizări, nefiind însoţită de măsuri clare pentru creşterea productivităţii, cum spune Ştefan Roşeanu, secretar general al Asociaţiei Industriei Feroviare din România.

Datoriile companiilor către bugetele administrate de ANAF (milioane lei)

Încă o amânare la arierate

În timp ce unele companii de stat, precum CNH, Termoelectrica sau altele, se bucură de anulări de datorii la bugetul de stat, firmele private au parte de amânări peste amânări la recuperea banilor de la stat. De exemplu, guvernul s-a angajat faţă de FMI să achite toate datoriile pe care le-a acumulat către firmele private până în aprilie 2011.

Cristian Pârvan se declară sceptic: „Nu cred în acest angajament. Se vor găsi justificări de ce s-a vrut dar nu s-a putut”. Întârzierea acestor plăţi agravează criza din sectorul privat, spune secretarul general al AOAR. Potrivit acestuia, dacă această problemă nu va fi rezolvată, produsul intern brut va continua să se reducă, iar numărul de şomeri va creşte.

Fondul de solidaritate, asul din mâneca angajaţilor

În scrisoarea autorităţilor române către FMI, executivul s-a angajat ca primele zece companii cu cele mai mari pierderi să-şi reducă arieratele cu 2,5% în fiecare trimestru. De ce angajaţii din companiile de stat sunt scutiţi de tăierile salariale? Există temerea că aceştia vor da în judecată statul, pe baza contractelor colective de muncă, şi vor câştiga procesele, explică Pârvan.

În ultima perioadă, mai mulţi şefi de companii şi miniştri au anunţat că vor să-şi doneze o parte din salariu la un Fond de solidaritate. Asta ca să arate că participă şi ei la tăierea cheltuielilor. (A contribuit Ana Bâtcă)

ALTĂ FAŢĂ A PRIVATIZĂRII

În sectorul energetic, ineficienţa se „restructurează”

După ce au fost rostogolite ani la rând, acumulând datorii uriaşe, datoriile Termoelectrica, de peste un miliard de euro vor fi şterse cu radiera. „Cea mai bună minciună este adevărul. Am fost foarte deschis şi le-am spus celor de la FMI că datoriile Termoelectrica nu au cum să fie plătite”, a spus ieri ministrul economiei, Adriean Videanu.

Planul acestuia pentru compania de stat vizează separarea entităţilor care au potenţial - Paroşeni, Galaţi, Brăila, Borzeşti, ELCEN -, închiderea, cel mai probabil, a centralei de la Doiceşti, pentru care nu s-au găsit soluţii. Ulterior, compania Termoelectrica va intra în faliment.

Totodată, din 2011, CNH nu va mai primi subvenţii de la stat, iar Videanu promite că societatea va fi restructurată şi va beneficia, în următorii ani, de un „volum important de investiţii, pentru prima dată în ultimii 20 de ani”, odată ce va fi inclusă în „gigantul” Hidroenergetica.

Şi pentru datoriile CNH ministrul crede că a găsit soluţia legală să nu intre cu datorii în Hidroenergetica. Cel mai probabil, potrivit informaţiilor de până acum, se va aplica modelul „Termoelectrica”. De altfel, majoritatea companiilor de stat energetice vor fi incluse în două companii integrate, Electra şi Hidroenergetica, care ar trebui să fie înfiinţate juridic până la 30 iunie, potrivit ministrului. În ceea ce priveşte privatizarea CFR Marfă, Roşeanu nu crede că aceasta va fi încheiată până în martie 2011. (Teodora Vasâlca)