Pregătirea unui pachet de 750 de miliarde de euro pentru stabilizarea pieţelor financiare oferă UE timp să respire, dar nu pune capăt crizei.

Un plan istoric a fost aprobat ieri la Bruxelles, la primele ore ale dimineţii, de miniştrii de finanţe ai UE, care au anunţat că un impresionant pachet financiar de 750 de miliarde de euro va sta la dispoziţia statelor cu probleme din eurozonă.

Planul „şoc şi groază”, aşa cum a fost botezat de analişti, a avut efectul scontat într-un moment în care criza financiară se intensificase şi ameninţa economia globală: a contribuit la creşterea monedei unice, a acţiunilor europene şi a calmat pieţele financiare îngrijorate de faptul că problemele Greciei s-ar putea extinde în Spania şi Portugalia.

UE are acum timp să-şi tragă sufletul, dar analiştii citaţi de Reuters avertizează că planul nu rezolvă problemele structurale care au alimentat criza.

Un mecanism complex

Miniştrii de finanţe au avut nevoie de 11 ore de discuţii pentru a ajunge la un acord credibil, înainte de deschiderea burselor, luni dimineaţă. Rezultatul a fost pozitiv - o sumă mai mare decât cea aşteptată de analişti. Concret, statele din zona euro vor contribui cu un total de 500 miliarde euro, iar FMI cu alte 250 miliarde. Fondurile alocate de UE constau în garanţii de 440 miliarde euro de la statele din zona euro şi un instrument european de credit de 60 miliarde.

În plus, mecanismul presupune că Banca Centrală Europeană va face un pas fără precedent şi va cumpăra obligaţiuni emise de statele din zona euro. Acordul a venit pe fondul urcării costurilor datoriei de stat a Greciei la niveluri-record, evoluţie pusă de mai mulţi oficiali europeni pe seama speculanţilor.

Ministrul suedez al finanţelor a criticat, de altfel, „mentalitatea de haită” a pieţelor financiare, în vreme ce şeful Comisiei UE, Jose Manuel Barroso, a avertizat că orice încercare de a destabiliza euro este sortită eşecului.

Criza nu s-a încheiat

UE are acum un mecanism de reacţie la criză, dar problemele sunt departe de a se fi sfârşit. Portugalia, Spania, Italia şi alte state cu probleme sunt presate să ia măsuri de austeritate draconice pentru reducerea deficitului.

Oficialii UE, în frunte cu cancelarul german Angela Merkel, au avertizat repetat că, pentru a evita o viitoare criză, statele UE trebuie să-şi ţină deficitele bugetare sub control şi să implementeze reforme structurale pentru creşterea competitivităţii economice.