Oamenii de afaceri spun că trebuie stopate cheltuielile nejustificate în perioadă de criză, precum cele pentru maşini, deplasări externe, grădinărit sau noi sedii.

Măsurile dure ce vor fi luate de guvern, care vizează tăierea pensiilor, a salariilor sau a ajutoarelor sociale trebuie completate cu altele pentru reducerea cheltuielilor şi salvarea economiei. Ce-ar mai fi absolut necesar: reducerea drastică a achiziţiilor publice şi urgentarea legii parteneriatului public-privat, susţin la unison reprezentanţii mediului de afaceri.

Dacă guvernul va lua până la 20 iunie măsurile la care s-a angajat deja, boardul FMI va discuta acordarea celei de-a cincea tranşe a acordului cu România. În caz contrar, această dată va fi amânată cu câteva săptămâni. Faptul că aceste măsuri sunt necesare o arată noile cifre.

Ultimul scenariu după care lucrează guvernanţii şi reprezentanţii Fondului prevede că, în acest an, vom avea o creştere economică zero, după ce prognoza anterioară a fost redusă de la 1,3% la 0,8%. Pe de altă parte, FMI a fost de acord cu majorarea ţintei de deficit bugetar la 6,8%, faţă de obiectivul anterior de 5,9%, potrivit ministrului finanţelor, Sebastian Vlădescu.

Fără achiziţii publice

„Noi vom propune şi reducerea cu 25% a cheltuielilor materiale şi administrativ-gospodăreşti. Consiliile locale, de pil dă, ar trebui să renunţe la achiziţia de maşini străine. Ar fi un semnal bun că doresc reducerea cheltuielilor şi, în plus, nu e nicio ruşine ca un demnitar să circule cu o maşină fabricată în România, pentru care muncesc zeci de mii de români”, spune Dan Matei Agathon, reprezentant al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR).

O altă măsură care, în opinia ACPR, ar trebui adoptată este ca parlamentarii să renunţe la achiziţii de zeci de mii de euro pentru grădinărit, de pildă. De asemenea, cheltuielile cu deplasările externe ar trebui reduse cu 25%. „Participarea la o reuniunea în Burkina Faso sau Haiti nu cred că reprezintă o prioritate”, a completat Agathon.

Reducerea cheltuielilor de administrare a aparatului de stat cere şi Maria Grapini, preşedinta Federaţiei Patronale a Industriei Uşoare (FEPAIUS). „Trebuie reduse cheltuielile în agenţii şi ministere, precum şi tot ce se cumpără prin Legea achiziţiilor publice, pentru că şi-aşa sunt de 2 la 10 ori mai scumpe decât în altă ţară”, spune Grapini.

„Trebuie să oprească achiziţiile publice, pentru că acestea sunt canalul de scurgere a acestor aranjamente pentru clientela politică. De ce e nevoie de sedii, de maşini? De ce e nevoie să se planteze atâtea flori, de pildă? Sunt de 20 de ori peste cost”, spune, la rândul său, analistul Ilie Şerbănescu.

Reducerea evaziunii fiscale

Una dintre cele mai importante măsuri care trebuie luate este diminuarea evaziunii fiscale şi a muncii la negru, adaugă Maria Grapini. „Acestea au crescut înfiorător, au ajuns la cel mai înalt grad de până acum”, susţine preşedintele FEPAIUS. În plus, ar trebui acordate scutiri sau reduceri de taxe pentru IMM-urile nou-înfiinţate, după modelul francez.

"Evaziunea fiscală şi munca la negru au crescut înfiorător, la cel mai înalt nivel de până acum, şi trebuie reduse.“ MARIA GRAPINI, preşedinte FEPAIUS

DRUM BĂTĂTORIT Ungaria şi Letonia au tăiat pensii şi salarii, dar problemele persistă Teodora Trandafir

Au trecut prin aceleaşi blocaje financiare, au făcut un acord cu Fondul Monetar Internaţional, dar încă mai au de luptat cu recesiunea, deşi sunt pe drumul cel bun. Şi asta, în condiţiile în care au tăiat din salariile bugetarilor şi din pensiile de stat, au redus alte cheltuieli şi chiar au majorat taxele. Ungaria şi Letonia au luat acum un an măsurile pe care le pregătesc acum guvernanţii români. Problemele sunt departe de a fi rezolvate.

În prezent, oficialii unguri se tem să nu ajungă în situaţia Greciei. Datoria guvernamentală a Ungariei este estimată să atingă anul acesta 80% din produsul intern brut, potrivit Comisiei Europene, în timp ce deficitul ar putea atinge 6,5%.

Şi asta, în condiţiile în care anul trecut fostul guvern de la Budapesta a luat o serie de măsuri - a majorat cota TVA de la 20 la 25%, a crescut cu 5% accizele pentru tutun, alcool şi combustibili, a îngheţat salariile bugetarilor şi a decis majorarea graduală a vârstei de pensionare de la 62 la 65 ani, începând din 2012, cu câte şase luni pe an.

În plus, parlamentul ungar a decis eliminarea celei de-a 13-a plăţi lunare pentru pensionari, înlocuind-o cu o indemnizaţie în funcţie de creşterea economică.

Au scăzut salariile, pensiile şi alocaţiile pentru copii

Datele statistice sunt grăitoare pentru gravitatea situaţiei în care se află Letonia. Şomajul a ajuns la 20%, cifră-record în Uniunea Europeană, iar contracţia economică înregistrată anul trecut a fost de 18%. Şi asta, în ciuda tăierilor de cheltuieli efectuate în 2009. Guvernul de atunci a redus salariile angajaţilor din sectorul public cu 25% şi a micşorat numărul angajaţilor din administraţia publică cu 20%.

În acelaşi timp, a decis reducerea ajutorului de şomaj la doar nouă luni, precum şi scăderea pensiilor şi a alocaţiilor pentru copii cu 10%. Ministrul de finanţe a încercat să impună o reducere a pensiilor cu 30%, însă măsura a fost contestată cu succes în justiţie.

În plus, Letonia a fost nevoită să majoreze şi cota TVA, de la 18 la 21%. În prezent, datoria guvernului leton este de 64% din PIB. Oficialii UE au numit măsurile guvernamentale impuse în Letonia „un pas curajos şi ambiţios spre soluţionarea dezechilibrelor fiscale”.