Eşecul încercării de repunere pe o axă ascendentă a statului elen va fi un preţ pe care îl vor plăti politic toţi oficialii europeni optimişti, în frunte cu preşedintele UE Manuel Barroso, trompeta salvării Greciei, printr-un efort comunitar concentrat.

La  numai o zi de la  finalizarea condiţiilor de acordarea a împrumutului, surse guvernamentale  citate de AFP au vorbit despre strigenta importanţă a acestor bani pentru eleni.

„Pentru rambursarea sumelor  faţă de creanţieri, avem nevoie de 9 miliarde euro până la 19 mai, ziua scadentă”, au declarat sursele citate.

Autorităţile elene au început să nu mai ascundă starea deplorabilă a ţării, înţelegând că nu există o altă soluţie decât transparenţa pentru a  fi susţinută de europeni. Salvarea de la faliment, prioritate naţională În opinia lui Barroso, măsurile  de austeritate promise de guvernul grec sunt „solide şi credibile”, dar preşedintele Comisiei Europene nu elimină necesitatea monitorizării aplicării lor de experţii UE şi FMI. Asistenţa UE şi FMI „va fi hotărâtoare pentru ajutorarea Greciei în redresarea economică şi menţinerea stabilităţii în zona euro”.

În acelaşi timp, premierul Georgios Papandreu recunoaşte că este vorba despre un împrumut „fără precedent la nivel mondial”. Măsura este una dezagreabilă pentru populaţie, prin sacrificiile dure pe care le  impune, dar este una necesară. Salvarea statului de la faliment este „prioritate naţională”, a ţinut să sublinieze prim-ministrul grec.

Măsurile „dureroase” pe care le va adopta guvernul trebuie să permită  statului să economisească 30 miliarde de euro pe durata a trei ani, estimează şi ministrul de finanţe Georgios Papaconstantinou. Între obiectivele pe care s-a angajat să le îndeplinească se mai numără şi reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB până în 2014, prin aplicarea unui plan de fiscalitate excepţional.

Avertismente germane

Angela Merkel, liderul ţării cu contribuţia cea mai importantă la împrumutul acordat, a estimat, într-un interviu publicat de cotidianul Bild am Sonntag, că măsurile dure care condiţionează acordarea împurumutului Greciei nu vor putea permite statelor afectate  puternic de criza economică să repete greşelile acesteia.

„Toţi specialiştii susţin ca Portugalia, Spania şi Irlanda sunt într-o situaţie mult mai bună decât Grecia. Aceste ţări pot vedea că  drumul pornit de Grecia alături de FMI nu este unul uşor. Prin urmare, ele vor face tot ce este posibil pentru a evita să se afle într-o situaţie similară şi, apoi, ele deja au anunţat câteva planuri de diminuare a cheltuielilor”, a declarat Angela Merkel, citată  Le Monde.

Banca Centrală Europeană s-a declarat şi ea mulţumită de planul înaintat de guvernul grec, apreciind că „ajustarea bugetară  ambiţioasă şi profunda reformă structurală corespund  obiectivelor propuse”.

Totuşi, oficialii instituţiei recomandă autorităţilor de la Atena să fie pregătite şi pentru adoptarea unor măsuri suplimentare de austeritate.

Christine Lagarde, ministrul  francez  al economiei, a nuanţat problema Greciei, cerând guvernului să împiedice ca banii luaţi cu împrumut de la UE şi FMI să se „volatilizare” pe piaţă, deoarece aceasta ar genera mişcări nocive pentru celelate ţări şi pentru euro.

Asemeni cancelarului german Angela Merkel, Lagarde a mai cerut grupurilor financiar-bancare să susţină Grecia.

Băncile, pe profit

Ajutorul financiar oferit statului elen ar trebui să mărească valoarea obligaţiunilor greceşti, dar fără să aibă vreo influenţă  pentru celelate ţări din zona euro. Aceasta nu înseamnă că state ca Spania, Portugalia sau Italia nu pot fi afectate de transferuri speculative.  

Este cunoscut faptul că o bună parte din obligaţiunile elene se află în posesia băncilor europene, care nu au interes să renunţe la el. Băncile germane şi franceze deţin aproximativ 100 miliarde de euro în Grecia, aşa că deciziile lor sunt hotărâtoare. Dacă ele doresc să vândă obligaţiunile pe piaţă la suprapreţ, tot ele vor ieşi în profit, devenind astfel principalele beneficiare ale măsurilor dictate de Bruxelles.

În condiţiile deprecierii continue a monedei europene în ultimele cinci luni, investitorii opinează că pachetul de ajutor financiar pentru Grecia nu a depăşit încă toate barierele politice.

După săptămâni de negocieri, ieri, premierul grec Georgios Papandreu a anunţat condiţiile acordului prin care UE şi Fondul Monetar Internaţional vor pune la dispoziţia Greciei un împrumut stand-by în valoare de 110 miliarde de euro, menit să salveze Grecia de intrarea în incapacitate de plată.

Ţările din zona euro au contribuit cu 80 de miliarde euro, cealată parte a împrumutului fiind suportată de FMI. Programul de ajutorare urmează să fie aprobat de guvernele statelor din zona euro.