Mai bine trecem la euro mai târziu decât la timp şi slab pregătiţi. Asta este strategia Băncii Naţionale a României (BNR) în ceea ce priveşte aderarea la zona euro.
De altfel, probabilitatea întârzierii cu doi-trei ani a momentului adoptării monedei unice europene a fost adusă în discuţie şi de Dominique Strauss- Kahn, directorul general al Fondului Monetar Internaţional, în cadrul vizitei pe care a făcut-o în România, la finele lunii martie.
„Comentariul a fost că nu un an sau doi contează aici, ci gradul de pregătire, să nu intrăm cu dezechilibre mari în zona euro. Acest lucru contează mai mult decât data fixă”, a explicat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, afirmaţia şefului FMI.
Cu toate acestea, conducerea băncii centrale insistă ca românii să poată face cumpărături cu euro încă din 2014-2015. Asta deoarece „acest obiectiv poate şi cred că trebuie să fie un catalizator al unor politici economice coerente. Fără politici coerente nu numai că nu intrăm în zona euro, dar nu intrăm nicăieri”, a conchis Isărescu.
Pe de altă parte, consilierul acestuia, Lucian Croitoru, a declarat că intrarea României în mecanismul european al ratelor de schimb, ERM-2, în 2012 este un lucru foarte dificil, mai ales că societatea se opune acestui proces care presupune ajustări fiscale.
Recomandările noastre
