Toate minorităţile naţionale vor învăţa româna ca pe o limbă străină, iar istoria şi geografia României vor fi studiate în limba maternă, potrivit proiectului noii legi a educaţiei.

Ştefan cel Mare, Podu Înalt sau Mircea cel Bătrân vor rămâne netraduse în manualele minorităţilor. Limba română va fi predată ca una străină, în limbile materne ale etnicilor, după programe speciale şi după alte manuale. Aşa prevede proiectul noii legi a educaţiei, aflat acum pe masa parlamentului.

Mai mult, legea permite ca şi calificativele elevilor din clasele primare să fie traduse, astfel încât copiii maghiari, spre exemplu, vor primi calificativul „kielégít” în loc de „satisfăcător” şi „jól” în loc de „bine”.

În timp ce profesorii din zonele cu populaţie exclusiv minoritară consideră fireşti aceste prevederi, există voci care le contestă pe motiv că ar fi fost gândite special pentru cea mai numeroasă dintre minorităţi - cea maghiară.

Libertate şi pentru etnici

În opinia secretarului de stat pentru învăţământul minorităţilor, Kiraly Andras, măsurile luate prin proiectul de lege sunt însă corecte şi-i ajută, de fapt, pe elevii minoritari să înveţe mai bine limba română.

„Nu trebuie să se considere că am dat mai multă libertate minorităţilor, deoarece libertatea este una şi aceeaşi pentru toată lumea, indiferent de etnie. Probabil, vor exista voci care vor contesta acest lucru, dar sperăm că legea va trece în formula agreată de Ministerul Educaţiei”, a explicat acesta.

„Există prevederi care garantează libera dezvoltare a acestui tip de învăţământ. Limba română se va preda după programe şi manuale speciale, iar evaluările se vor face tot în baza acestor programe. În plus, în funcţie de specificul zonei, finanţarea pe cap de elev se va face cu un coeficient sporit pentru minorităţi. Trebuie să specific că româna se va învăţa în orice împrejurare. Asta nu se schimbă”, a completat secretarul de stat.

Potrivit acestuia, limba română va avea a celaşi număr de ore ca şi limba maternă a elevilor, metoda de predare va fi însă diferită.

Iar oficialul Ministerului Educaţiei s-au gândit şi la dascălii care vor trebui să predea în altă limbă: „Cadrele didactice se pot pregăti prin cursuri postuniversitare”.

Istoria şi geografia vor fi predate în limbile materne, doar numele proprii şi toponimia urmând a fi păstrate în română. Acum, acestea se predau în limbile materne doar la clasele I-IV, iar la gimnaziu şi la liceu în limba română.

Româna se învaţă în comunitate

Dascălii din şcolile minorităţilor agreează şi ei aceste măsuri. „Cred că orice copil trebuie să înveţe româna, dar în ceea ce-i priveşte pe copiii maghiari de la şcoala noastră, am văzut că fac progrese mult mai bune cu engleza sau germana pentru că le învaţă ca limbi străine. Dacă ar învăţa şi româna la fel, sigur ar avea rezultate mai bune”, a explicat Tokos Jeno, directorul Şcolii cu clasele I-VIII „Benko Jozsef”, din Brăduţi, judeţul Covasna.

Cât despre faptul că profesorii de română, geografie sau istorie ar trebui să-şi predea materiile în maghiară, directorul nu vede în asta o problemă: „Majoritatea dascălilor din Covasna ştiu foarte bine să vorbească şi maghiară, pe lângă română”.

Deşi nu vrea să vorbească despre studierea limbii române după programe speciale, Ileana Burloiu, directoarea Colegiului German „Goethe”, a observat că româna e învăţată mai uşor în comunitate.

„Când vin copii a căror limbă maternă este germana, observăm că, într-un an, învaţă româna foarte bine. În oraşele mari nu se pune problema să nu înveţe limba română. Au o dificultate la trecerea la gimnaziu, deoarece până în clasa a IV-a au manuale în germană. Dar recuperează. Noi avem şi olimpici la română din rândul minorităţii germane”, explică directoarea Burloiu.

Există însă dascăli care văd în aceste prevederi mai mult decât o încercare de îmbunătăţire a învăţământului.

„E greşit să predai româna ca limbă străină, că asta se doreşte de fapt. E o poartă deschisă spre predarea limbii române ca limbă străină. Este însă o problemă delicată care nu a fost reglementată până acum. Trebuie găsită o formulă. Eu ştiu că, prin ’90, când dădeau Bacul la română, elevii din comunităţile compacte de minoritari maghiari copiau toţi după un model, ba chiar de pe tablă, fiindcă nu ţineau pasul”, a conchis Gheorghe Rădulescu, profesor de română la Liceul „George Enescu”, din Capitală.

„Am văzut că elevii fac progrese mult mai bune cu engleza sau germana pentru că o învaţă ca limbă străină. Dacă ar învăţa şi limba română la fel, sigur ar avea rezultate mai bune.“, TOKOS JENO, directorul Şcolii „Benko Jozsef”, Covasna

LEGEA „FUNERIU”

Norme speciale

Învăţământul în limbile minorităţilor are un capitol special în legea „Funeriu”. Astfel, pe lângă predarea limbii române, a istoriei şi a geografiei în limba maternă, legea mai propune ca „în unităţile şcolare cu predare şi în limbile minorităţilor naţionale, unul dintre directori să fie un cadru didactic din rândul minorităţii respective, cu respectarea competenţei profesionale” şi că „în conducerea unităţilor şi instituţiilor de învăţământ” trebuie să existe şi un reprezentant al minorităţilor.

Nu se specifică însă că acesta trebuie să fie director. Alte noutăţi aduse de proiectul de lege presupun că „în învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, în comunicarea internă şi în comunicarea cu părinţii elevilor şi ai preşcolarilor se poate folosi limba de predare” şi că „în învăţământul primar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, calificativele se notează şi în limba de predare”.