Funcţionari care se tem să aprobe proiecte de milioane de euro, rambursări blocate şi specialişti puţini. Acestea sunt motivele pentru care ţara noastră nu poate cheltui banii europeni.

La finele anului trecut, doar doi funcţionari se ocupau de cele câteva zeci de dosare de rambursare, din bani europeni, a sumelor cheltuite de organizaţii nonguvernamentale pentru pregătirea angajaţilor români. Urmarea: deşi legal ar fi trebuit făcute în maximum 45 de zile, plăţile au întârziat nepermis de mult (chiar şi până la şase luni), astfel încât mulţi dintre cei care au derulat proiectele au ajuns să nu mai aibă din ce să trăiască.

În plus, multe dintre proiectele în baza cărora ar fi putut fi atrase milioane de euro pentru dezvoltarea resurselor umane au fost blocate. Motivul: funcţionarii din in stituţiile statului „s-au temut să dea cu subsemnatul pe documente ce conţineau astfel de sume”.

Aşa susţin, la unison reprezentanţi ai societăţii civile şi sindicalişti, care arată acum cu degetul către Ministerul Finanţelor, „graţie” căruia fondurile destinate pregătirii angajaţilor ar fi singurele excluse de pe lista celor pentru care statul poate garanta împrumuturi.

PENURIE DE SPECIALIŞTI

„Dezertări” din cauza sporurilor tăiate

Atât sindicatele, cât şi oficialii organizaţiilor nonguvernamentale au câteva soluţii pentru ca România să înveţe să folosească banii europeni, astfel încât să nu mai ocupe, alături de Grecia, ultimul loc în Uniune la acest capitol.

„Pe de-o parte, am cerut guvernului să modifice ordonanţa care prevede înfiinţarea Fondului Naţional de Garantare, pentru a include şi dezvoltarea resurselor umane. Asta, întrucât, odată giraţi de stat, cei care derulează proiectele ar putea să obţină credite de la bănci pentru a acoperi costurile acestor proiecte până când primesc de la stat banii europeni. (...) Noi am fost nevoiţi să acoperim din bani proprii derularea proiectelor noastre, timp de a proape un an, doar pentru faptul că pe rambursările de fonduri de la stat lucrau doi funcţionari”, a explicat preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin.

De altfel, reprezentanţii BNS susţin că, în acea perioadă, au încercat să obţină un credit de la CEC, dar acesta a fost refuzat pe motiv că nu aveau cu ce să garanteze. „Puteam acoperi derularea proiectelor din banii noştri o lună, poate două, dar nu mai mult, aşa că întârzierea rambursărilor ne-a blocat majoritatea proiectelor. Oamenii care se ocupau de ele au trăit de pe o zi pe alta, la un moment dat nu mai avea de la cine să se împrumute pentru a supravieţui”, au conchis sindicaliştii.

Rambursări blocate de UE

La problema lipsei de garanţii oferite de stat se adaugă numărul mic de specialişti care pot aviza derularea unor astfel de proiecte şi, implicit, atragerea de fonduri europene. Cele mai mari probleme la acest ultim capitol au fost înregistrate la instituţiile subordonate mai multor ministere. „Situaţia cea mai grea a fost la o astfel de instituţie, subordonată Ministerului Educaţiei, unde beneficiarul unui proiect nu şi-a primit banii din august 2009”, au explicat oficiali ai Ministerului Muncii.

Principala cauză: anul trecut şi la începutul lui 2010, foarte mulţi specialişti au plecat în instituţii unde sunt mai bine plătiţi, aşa că de la 88 - câţi erau prevăzuţi în organigramă - s-a ajuns la 48, în februarie 2010. În plus, după cum a explicat chiar ministrul muncii, Mihai Şeitan, funcţionarilor „le-a fost frică să semneze proiecte ce ajungeau la câte un milion de euro, de teamă să nu fie trimişi la DNA”. „Aşa că mai bine nu semnau, iar acest blocaj a durat ani”, a explicat ministrul.

Toate aceste probleme au determinat, acum două luni, Comisia Europeană (CE) să blocheze plăţile către România. Fondurile ar putea fi deblocate luna aceasta, după un nou control al CE, dacă cel puţin o parte dintre „bubele” din sistem vor dispărea. 

"Aceste probleme s-au datorat şi fricii celor din domeniu de a semna proiecte de un milion de euro (...) Aşa că mai bine nu semnau, iar acest blocaj a durat ani de zile.“ MIHAI ŞEITAN,  ministrul muncii

BLOCAJ

Prea „mărunţi” pentru a fi giraţi de stat

Oficialii Autorităţii de Management a Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU), subordonată Ministerului Muncii, susţin că excluderea fondurilor structurale destinate resurselor umane de pe lista celor garantate de stat a fost decisă de Ministerul Finanţelor.

Motivul: organizaţiile care derulează proiecte pentru pregătirea angajaţilor sunt prea nesigure din punct de vedere financiar, iar fondurile europene pe care le atrag sunt „prea mici pentru a fi incluse în Fondul de Garantare”.

„Punctul de vedere al Ministerului Finanţelor a fost că sumele necesare cofinanţării sunt prea mici, de fapt pentru ONG-uri e vorba de 2%. Au spus că, dacă aceste organizaţii nu sunt în stare să-şi asigure nici acel procent mic, statul nu poate garanta pentru ele. Dacă ei intră în incapacitate de plată, ce face statul, plăteşte în locul lor?”, au explicat o ficiali ai AMPOSDRU.

Statul s-a angajat să gireze însă pentru proiectele europene care vizează infrastructura rutieră, cea de energie, alimentarea cu apă, canalizarea şi tratarea apelor uzate, dar şi infrastructura privind managementul deşeurilor şi cele destinate educaţiei şi sănătăţii.