De teamă că-şi vor pierde la Curtea Constituţională directorii politici din judeţe, PDL-iştii îşi numără pionii pe care îi mai pot salva dacă politizarea pică. Concluzia: 30%-40% ar trebui să plece.

Prelungirea discuţiilor la Curtea Constituţională pe tema legii care permite păstrarea directorilor politici în deconcentrate le dă emoţii PDL-iştilor. După două şedinţe în care judecătorii Curţii au pus cărţile pe masă, fără a lua însă o decizie, informaţiile ajunse pe căi neoficiale în PDL arată că, momentan, nu există o ma joritate care să asigure li niş tea puterii, susţin surse din partid.

Şefii de filiale PDL au început deja să-şi numere politrucii din deconcentrate, să vadă câţi mai pot „salva”. Concluzia: mai mult de o treime din cei 3.000 de directori sunt 100% politici, nu au studiile şi vechimea cerute de vechea lege şi ar trebui să plece.

Ion Predescu: „Sunt dezbateri foarte furtunoase”

Agitaţia în PDL a început săptămâna trecută, după ce Curtea a anunţat că amână luarea unei decizii până în aprilie. Deşi dezbaterile Curţii sunt secrete, informaţiile ajunse în partid ar arăta că discuţiile au fost aprinse, iar poziţiile - pe muchie.

Discuţiile „foarte furtunoase” sunt confirmate şi de judecătorul Ion Predescu care anticipează totuşi că, pe 14 aprilie, se va tranşa situaţia. „Sunt dezbateri foarte furtunoase, foarte aprinse, e un subiect complex, nu poate fi uşor epuizat”, a declarat Predescu pentru EVZ.

Potrivit judecătorului, „până acum au fost mai multe luări de cuvânt, unele pro, altele contra”. „Punctele de vedere se mai completează. Nu e nimic definitiv deocamdată”, spune el.

După ce legea a trecut valvârtej prin Camera Deputaţilor, PSD şi PNL au atacat-o la CC. Contestatarii susţin că menţinerea directorilor numiţi politic este discriminatorie şi reclamă „diferenţe majore” de formă a legii între cele două Camere ale parlamentului, practică declarată anterior neconstituţională.

1.000 de directori, pe făraş

O decizie de neconstituţionalitate ar da peste cap planurile PDL de a-i menţine în funcţii pe actualii ocupanţi ai scaunelor din de concentrate, politizate anul trecut, sub guvernarea cu PSD.

Numai la o primă estimare, dacă se revine la criteriile anterioare de vechime şi studii în administraţie, ar pleca acasă mai bine de 1.000 dintre actualii directori. „Nu avem în acest moment o situaţie foarte clară, dar, estimativ, strict pe criterii politice, a duşi din afara sistemului, avem vreo 30%-40%. Pe aceştia îi vom în locui probabil”, ne-a declarat unul dintre liderii PDL.

Cei mai mulţi provin de la PDL, cu toate că, în mai toate judeţele, au fost păstraţi şi directori ai PSD. O răsturnare de si tuaţie nu va afecta însă UDMR, care nu a apucat să-şi facă numirile. „Doar cei care au câş tigat încadrarea pe hotărâre judecătorească (numiţi de PNL - n.r.) rămân pe post. Dacă se va admite contestaţia, toţi cei încadraţi din mai 2009 rămân fără loc de muncă”, estimează deputatul PNL Alina Gorghiu.

Planul B: liste cu „salvaţii” sau politizare pe faţă

Până la o decizie a Curţii, PDL-iştii îi susţin în continuare legea lui Boc. „Nu văd de ce ar mai ridica suspiciuni. Dar dacă va fi declarată neconstituţio nală, lu crurile vor fi foarte încurcate. Noi am făcut o so coteală. Ma jori tatea directorilor sunt din sistem şi vor fi re în ca draţi pe funcţii. Sunt însă şi din afară, iar aceia vor trebui să plece”, spune vicepre şedintele PDL Petru Filip.

Un alt vice al PDL, George Scrip caru, susţine că el nu a făcut încă o astfel de stati stică. „Unii au fost funcţionari publici, alţii nu. Dar ca să nu mai discutăm de la un an la altul şi să ne facem, aşa, că nu există politizare, mai bine am face o lege clară care să prevadă până la ce nivel se fac numirile politice”, e de părere Scripcaru.

MIZA POLITIZĂRII

De ce vor partidele controlul în deconcentrate

Instituţiile subordonate ministerelor în teritoriu, aşa-numitele de concentrate, s-au dovedit una dintre cele mai puternice arme cu care partidele îşi recompensează clientela.

Folosiţi în campaniile electorale ca puncte-cheie în reţeaua de partid din teritoriu, directorii de deconcentrate sunt surse constante de venit pentru filialele din teritoriu, la bugetul cărora contribuie lunar cu un procent prestabilit din salariul primit de la stat.

Aceleaşi deconcentrate reprezintă, în prezent, unul dintre argumentele forte în negocierea puterii cu potenţialii transfugi din PNL şi PSD, fiecare parlamentar „dezertor” primind minimum patru astfel de instituţii în teritoriu.