Preoţii ortodocşi divorţaţi sau recăsătoriţi nu mai pot sluji la altar. În cel mai bun caz, vor fi implicaţi în activităţi filantropice, în şcoli publice sau păstraţi în biserici ca şi cântăreţi.

O decizie recentă a Sinodului Bisericii Ortodoxe Române îi sancţionează aspru pe preoţii divorţaţi şi pe cei recăsătoriţi, fie că au ajuns la a doua căsnicie după un divorţ, fie că au făcut acest pas după ce au rămas văduvi. Pentru a nu-şi pierde slujba, ei vor fi obligaţi să rămână căsătoriţi, chiar şi atunci când căsniciile lor au eşuat.

Decizia, menită să aducă disciplina în rândul slujitorilor Bisericii, afectează atât preoţii care vor divorţa şi se vor recăsători de acum înainte, cât şi pe cei ce au făcut-o deja. Cei din prima categorie vor fi pur şi simplu excluşi din Biserică, iar cei aflaţi deja în situaţia menţionată nu vor mai fi promovaţi în parohie, în administraţia bisericească ori în învăţământul teologic. Dacă au statutul de preoţi parohi îl vor pierde în favoarea unui alt preot ce nu are „pata divorţului”. Clemenţă pentru cei înşelaţi de preotese

Conform hotărârii Sinodului, vor fi păstraţi totuşi în sânul Bisericii cei care au divorţat din vina soţiei, cei care au copii în întreţinere, rezultate pastorale deosebite, o pregătire remarcabilă şi relaţii bune cu credincioşii din parohie. Acestora li se va permite să se implice în activităţile filantropice ale Bisericii, în activităţi cultural-educaţionale, în administraţie, învăţământul de stat sau vor fi retrogradaţi în posturi de cântăreţi bisericeşti.

Măsura, adoptată în urmă cu o săptămână de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), e efectul numărului mare de divorţuri înregistrat în ultimii ani printre preoţi. Estimările arată că, din cei aproape 16.000 de preoţi ortodocşi, peste 500 sunt divorţaţi sau recăsătoriţi şi ar urma să fie afectaţi de decizie.

„În mod principial, familia preotului trebuie să fie un exemplu în comunitate. Atunci când există conflicte, pre otul poate apela la duhovnic şi pot fi găsite formule de aplanare”, spune părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al BOR.

„O măsură cel puţin ciudată”

T.P. este preot paroh într-un oraş lângă Bucureşti şi a divorţat în urmă cu câţiva ani. S-a recăsătorit, are doi copii mici. „Mi se pare o măsură cel puţin ciudată. Mă deranjează faptul că nu se aplică individualizat. Episcopul ar trebui să fie preocupat de fiii duhovniceşti, el e cel care îşi dă binecuvântarea înainte de căsnicie, deci, într-un fel, eşecul este şi al lui. De ce nu se apleacă asupra noastră să vadă, de fapt, care au fost problemele, şi apoi să sancţioneze?”, se întreabă el.

Conform noului ordin, el îşi va pierde statutul de preot paroh, ceea ce va înseamna şi o diminuare a salariului cu sute de lei.

„Biserica vrea să ne oblige la un trai de compromis”

În aceeaşi situaţie este şi M.P., preot paroh de mai bine de zece ani. Fosta soţie l-a înşelat şi a făcut un copil cu alt bărbat, aşa că divorţul a fost iminent.

„Nu este normal să fii obligat să rămâi într-o căsnicie chinuită de teama că îţi vei pierde slujba. Biserica vrea să ne oblige la un trai de compromis. Sunt un preot cu doctorat, ar trebui să mă bucur că nu mă dau afară şi mă lasă cântăreţ în biserică?”, este nemulţumirea lui.

Este sau nu discriminare?

Aplicarea noii prevederi privind limitele impuse preoţilor recăsătoriţi ridică problema discriminării la care sunt supuşi aceştia. Cel puţin, aceasta este percepţia celor ce privesc această decizie din afara Bisericii. Practic, însă, separaţia Stat- Biserică, recunoscută de Constituţie, oferă cultelor dreptul de a-şi stabili propriile reguli.

„Situaţia acestor preoţi nu poate fi tratată ca orice alt raport de muncă. Cultul are autonomia lui, ceea ce face ca statul să nu poată interveni în vreun fel”, precizează Asztalos Csaba, fost preşedinte al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD).

Asztalos Csaba precizează că în toate cele 18 culte recunoscute în România există legi proprii, ce ţin de morală, despre care se poate spune că sunt discriminatorii. „La romano-catolici, spre exemplu, preoţii nu au voie să se căsătorească. Nu este aceasta o interdicţie mai gravă decât aceea de la ortodocşi, care nu le permite să divorţeze?”, se întreabă Asztalos Csaba. „Familia preotului trebuie să fie un exemplu în comunitate. Când există conflicte, se poate apela la duhovnic şi pot fi găsite formule de aplanare.” CONSTANTIN STOICA, purtător de cuvânt BOR

EFECTE

Copiii, victime colaterale ale deciziei BOR

O căsnicie menţinută în mod artificial are efecte negative nu doar asupra celor doi parteneri, dar şi asupra copiilor. Bogdan Drăghici, preşedintele Alianţei Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor - T.A.T.A, e de părere că statutul de tată al unui preot poate fi afectat de o asemenea măsură.

„Promiscuitatea şi concubinajul vor fi caracteristici ale unor asemenea mariaje, condamnate de Biserica Ortodoxă să reziste chiar dacă vor fi nocive atât pentru cei doi soţi, cât mai ales pentru copiii crescuţi într-un mediu familial neprielnic”, spune el.

Drăghici spune că o situaţie îngrijorătoare va fi aceea a văduvilor cu copii mici „care nu-şi mai pot completa familia şi nu le mai pot oferi minorilor exemplul pozitiv al unui cuplu”. Bogdan Drăghici afirmă că această măsură ar putea avea efecte aberante.

„Unii preoţi vor ajunge să-şi plătească soţiile pentru a nu divorţa sau vor ignora o realitate nocivă pentru copiii lor, pentru că vor şti că un divorţ înseamnă finalul unei cariere profesionale, chiar dacă nu ei sunt vinovaţi”.