Ministrul de externe, Teodor Baconschi, vrea să consolideze legăturile cu Azerbaidjanul. Rusia joacă tot mai agresiv în zonă, iar islamul militant ne poate ameninţa interesele.

România a încheiat un memorandum de înţelegere cu Azerbaidjanul în domeniul energetic, iar ministrul de externe, Teodor Baconschi, care se află astăzi în vizită la Baku, a anunţat că autorităţile azere doresc să participe la un proiect de interconectare.

„Este vorba despre aşa-numitul proiect AGRI, un interconector care va lega Georgia, Azerbaidjanul şi România pentru transportul gazelor azere sub formă lichefiată prin Marea Neagră până la Constanţa, dar asta presupune construirea a două terminale de lichefiere şi regazificare la noi”, ne-a declarat Baconschi.

Ministrul a mai spus că va propune ca o serie de companii româneşti să participe în Azerbaidjan la proiecte de foraj şi managementul apelor, însă principala noastră preocupare rămâne Nabucco. Totuşi, intenţiile româneşti se pot lovi de obstacole importante, precum islamul militant şi influenţa tot mai mare a Rusiei.

Islamul în Asia Centrală

Sfârşitul epocii sovietice a re adus islamul în Asia Centrală şi Ca ucaz. Spre deosebire de alte sta te, precum Uzbekistanul, în Azerbaidjan, islamul militant nu şi-a făcut simţită prezenţa în mă sura în care avertizau panicaţi unii analişti. Circa 65% dintre azeri sunt, tradiţional, şiiţi, iar 35% sunniţi, dar relativ puţini sunt şi practicanţi.

Totuşi, în ultimii ani s-au înregistrat mutaţii şi două tipuri de islam în concurenţă cu timidul „islam oficial”. I mediat după prăbuşirea URSS, în Azerbaidjan au pătruns numeroşi misionari şiiţi iranieni, care pro movează un islam fundamentalist şi întoarcerea la puritatea legii islamice, Sharia.

Mai mult, cum se întâmplă cu astfel de fenomene de renaştere spirituală, există şi un lider charismatic, aflat în conflict deschis cu regimul Aliev. Este vorba despre Ilgar Ibrahimoglu, care a studiat islamul în Iran.

O alternativă pentru popor

Islamul şiit reprezintă o alternativă pentru populaţia nemulţumită, dezamăgită de opoziţia politică şi de aşa-numitul „islam oficial”. Dar dacă şiismul de tip iranian este limitat de guvern, inclusiv prin arestarea şi condamnarea unor lideri, se pare că islamul sunnit de orientare wahabită se bucură de susţinere din partea puterii şi nu numai.

Moscheile sunnite, de exemplu, se ridică cu bani saudiţi. Un islam militant şi orice sursă de tensiuni populare, de obicei dau peste cap planurile economice străine, deci şi Nabucco sau alte proiecte româneşti în Azerbaidjan ar putea avea de suferit. Ministrul Baconschi se arată însă încrezător în capacitatea autorităţilor azere de a menţine un islam moderat.

„Probabil că tentaţia fundamentalismului este şi acolo prezentă ca şi în alte locuri, dar cred că toată această arie va şti să păstreze linia de mijloc” consideră Teodor Baconschi.

65 la sută dintre azeri sunt şiiţi şi doar 35% sunniţi, dar relativ puţini sunt şi practicanţi

OPINIE

Rusia, mai vizibilă decât NATO

Ambasada României la Baku este Punct de Contact NATO şi a coordonat o serie de evenimente şi seminare destinate atât autorităţilor, cât şi societăţii civile, pentru a aduce Alianţa cât mai aproape de azeri. Însă reprezentanţi ai societăţii civile spun că eforturile de diplomaţie publică nu prea îşi ating ţinta, ba chiar Arzu Geybullaieva, analist la think-tankul European Stability Initiative (ESI), susţine că nici nu ştia că România administrează Punctul de Contact NATO.

„Orice fel de activităţi organizate de ţările membre NATO sau de organizaţii occidentale în Azerbaijan au fost considerate, mai degrabă, inutile printre ONG-urile locale, dar şi de către partidele politice”, spune Arzu Geybullaieva.

Pârghii de influenţă

Destinaţia preferată de azerii care muncesc în străinătate este Rusia. Din punct de vedere politic, tot Rusia, nu ţările NATO, se arată mai activă în ochii azerilor.

„De fiecare dată când sunt alegeri, forţe speciale ruse, deghizate în consilieri politici, vin aici şi «antrenează» autorităţile cum să organizeze aşa-numite alegeri libere, corecte şi democratice”, spune Geybullaieva şi completează: „Este o mare diferenţă între fostul preşedinte Heidar Aliev şi cel actual, Ilham Aliev, în ce priveşte felul în care relaţionează cu Rusia. Spre deosebire de tatăl său, care mai mult sau mai puţin era considerat un egal al lui Putin, Ilham nu are aceeaşi experienţă şi acelaşi statut, aşa că lucrurile stau acum diferit”.

„Putin are mai multe pârghii de influenţă şi putere asupra lui Ilham, din spatele scenei, doar din afară imaginea e alta”, consideră Geybullaieva.

Azerbaidjanul aşteaptă mai mult de la NATO şi, în lipsa unui răspuns pe măsura aşteptărilor, Rusia se apropie. „Dacă aceste percepţii se vor verifica în cursul dialogului meu cu autorităţile azere, voi profita de următoarea mea întâlnire cu domnul Rassmusen (secretarul general al NATO - n.r.), la Bruxelles, şi voi transmite această aşteptare crescută a azerilor de la NATO şi cred că lucrurile se pot remedia”, a declarat Baconschi. „Orice fel de activităţi organizate de ţările membre NATO în Azerbaidjan au fost considerate inutile de către partidele politice.“ ARZU GEYBULLAIEVA, analist