Forţele SUA s-au retras de pe frontul irakian, după aproape nouă ani de lupte, lăsând în urmă numeroase semne de întrebare legate de viitorul tinerei democraţii din Golful Persic.
Americanii au pus capăt, săptămâna aceasta, celei mai ambiţioase şi sângeroase campanii militare a SUA, după cea din Vietnam.
Ce se va întâmpla cu Irakul acum, după plecarea militarilor străini, la aproape nouă ani de la începutul invaziei americane? Aceasta este tema dezbătută intens, în ultima vreme, în presa internaţională şi în cercurile politice.
Irakienii rămân cu o ţară în care nu este război, dar nici nu se poate spune că este pace. Situaţia s-a îmbunătăţit din multe puncte de vedere, în ultimii ani, dar încă vorbim despre un stat devastat de violenţe şi disfuncţii politice, divizat din considerente sectariene, al cărui viitor rămâne acum "în mâinile poporului". Un editorialist irakian, Emad Risn, citat de presa americană, spunea: "Este finalul războiului doar pentru americani. Nimeni nu ştie dacă războiul se va termina şi pentru irakieni". Irakienii sunt acum pe cont propriu, pentru a-şi găsi locul într-o regiune dominată de revoluţii, încercând să gestioneze cu succes rivalitatea cu Iranul, care va dori să-şi extindă influenţa culturală şi economică, în locul lăsat liber după plecarea armatei americane. Dificultăţi economice şi sociale În timp ce oficialii americani sunt îngrijoraţi în privinţa legăturilor politice apropiate dintre liderii şiiţi din Irak şi cei din Iran, la nivelul societăţii, problemele sunt mai nuanţate. Irakienii de rând se plâng, în viaţa de zi cu zi, de greutăţi economice, de produsele iraniene de proastă calitate, dar şi de ameninţarea miliţiilor susţinute de iranieni, care au reuşit să ucidă, în acest an, foarte mulţi soldaţi americani. Irakul se va confrunta cu o multitudine de probleme pe care americanii au încercat, dar n-au reuşit să le rezolve: începând cu împărţirea bogăţiilor rezultate din vânzările de petrol până la reconcilierea sectelor şi impunerea unui sistem judiciar imparţial, relatează "New York Times". O veche şi aprigă dispută există în nordul ţării, în ceea ce priveşte împărţirea puterii în Kirkuk, între arabi, kurzi şi turkmeni, şi acest conflict s-ar putea agrava în perioada următoare, în Irakul postamerican. Un contract recent între compania Exxon Mobil şi guvernul din Kurdistan, din nord, a fost declarat ilegal de autorităţile de la Bagdad, în absenţa unor proceduri prin care să se împartă resursele petroliere ale ţării. "Suntem în expectativă şi toate activităţile sunt paralizate", spune Adel Abdul Mahdi, un politician şiit important, fost vicepreşedinte al Irakului, descriind procesul de reconciliere politică între cele trei mari facţiuni: suniţi, şiiţi şi kurzi. "Ne îndreptăm dinspre rău spre mai rău", a spus acesta.
Irakul rămâne un loc extrem de periculos. Potrivit armatei SUA, au existat între 500 şi 750 de atentate în fiecare lună a acestui an: incluzând atacurile cu bombă, cele cu rachete şi asasinatele. Există cel puţin 12 grupări active de insurgenţi şi militanţi în Irak: grupări sunite formate din foşti membri ai Partidului Baath de guvernământ, gruparea in surgenţilor al-Qaida în Mesopotamia, precum şi miliţiile şiite, sprijinite de Iran şi de Muqtada al-Sadr, clericul antiamerican. Securitate precară Şi presa britanică remarcă faptul că invazia condusă de americani şi alungarea de la putere a lui Saddam Husein au provocat un război care nu s-a încheiat încă. SUA lasă în urmă o ţară "înrăită" din cauza ocupaţiei. Totuşi, părerile sunt împărţite între irakienii de rând: unii, majoritatea, se bucură de plecarea americanilor, alţii se tem, însă, de ce ar putea urma pentru ţara lor. Dacă Irakul va deveni un stat înstărit, dacă va rămâne mai mult sau mai puţin democratic, dacă va reuşi să pună capăt atentatelor, poate teroarea care a domnit în această ţară în ultimii 40 de ani, se va sfârşi, notează comentatorii BBC. Unii irakieni se tem, însă, că sunt lăsaţi să se ocupe singuri de propria securitate. Un comerciant din Bagdad, Malik Abed, spunea că este recunoscător Statelor Unite că au scăpat Irakul de Saddam, dar crede că de acum înainte vor exista multe probleme. "Poate teroriştii vor începe să ne atace din nou", spune bărbatul.
Alţii se plâng de faptul că americanii au venit cu un scop în Irak şi nu şi l-au îndeplinit, pentru că lasă în urmă "crime, ruine şi multă dezordine". La Washington, oficialii sunt îngrijoraţi că Irakul nu are structuri politice robuste şi nici abilitatea de a-şi apăra graniţele. Irakul va fi supus unor "teste" dure în viitorul apropiat. Rămâne de văzut dacă va supravieţui atâtor provocări. CIFRE: Un conflict cu un bilanţ impresionant Aproximativ 1,5 milioane de americani au participat, prin rotaţie, la războiul din Irak, din 2003 până în prezent. Pe lângă cei 4.500 de soldaţi care au murit, alţi 30.000 de americani au fost răniţi. De cealaltă parte, circa 55.000 de insurgenţi au fost ucişi în cursul celor nouă ani de lupte. Nu se ştie câţi civili irakieni şi-au pierdut viaţa, dar unele estimări pun numărul lor la 600.000. Cei mai mulţi soldaţi americani aflaţi simultan în teatrul de operaţiuni au fost în 2007, când a fost vorba despre 170.000 de oameni, în cele 550 de baze militare din toată ţara. Ultimele trupe combatante au părăsit Irakul în august, anul trecut. Un contingent redus de 200 de soldaţi va rămâne în Irak, pentru a oferi consultanţă, în timp ce acum la Ambasada SUA din Bagdad, cea mai mare din lume, sunt 15.000 de angajaţi americani, militari şi civili. Costul războiului din Irak este unul exorbitant - 1 trilion de dolari, din care nouă miliarde au fost rătăcite şi niciodată recuperate din cauza multitudinii de contracte încheiate, dar şi a corupţiei la nivel local. <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/TlZMTOzjg6Q" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> 600.000 de civili irakieni au murit din cauza războiului din ţara lor, din 2003 până acum, potrivit unor estimări neoficiale ale americanilor Citiţi şi:
- NATO îşi va retrage militarii din Irak până la sfârşitul anului
Recomandările noastre
