Situaţia din Uniunea Europeană este gravă, iar "euro ar putea exploda", declara, azi, ministrul francez pentru afaceri europene, Jean Leonetti. EVZ vi-i prezintă pe principalii actori europeni care trebuie să ţină lucrurile sub control şi să salveze moneda unică europeană.

Angela Merkel, cancelarul cu voinţă de fier

Angela Merkel este prima femeie cancelar din istoria Germaniei şi conduce, din 2005, cea mai puternică economie a Uniunii Europene. Merkel s-a născut în 1954, la Hamburg, dar a trăit în fosta Republică Democrată Germană (RDG). Deţine un doctorat în fizică şi, din 1998, este căsătorită cu profesorul de chimie Joachim Sauer.

La summitul de la Bruxelles, ea se va pronunţa pentru reformarea trataelor europene existente şi pentru întărirea disciplinei bugetare, cu adoptarea unei reguli de aur de către toate statele şi sancţiuni cvasi-automate în caz de depăşire a pragului de deficit de 3% din PIB.

"Vom pune în practică, joi şi vineri, deciziile pe care le considerăm importante pentru zona euro. Astfel vom aduce o contribuţie la stabilizarea zonei euro şi cred că vom restabili încrederea", a declarat cancelarul german, într-o conferinţă de presă desfăşurată săptămâna aceasta, la Berlin.

Nicolas Sarkozy, un preşedinte cu gândul la al doilea mandat

Cariera politică a celui de-al 23-lea preşedinte francez, Nicolas Sarkozy, născut în 1955, va fi influenţată decisiv de deznodământul Consiliului European. După rolul important jucat în intervenţia militară din Libia, Sarkozy încearcă acum, împreună cu Merkel, să dea tonul în UE pentru soluţionarea crizei datoriilor suverane.

"Franţa militează împreună cu Germania pentru un nou tratat european, refondat şi regândit al organizării Europei. Mai multă solidaritate, mai multă responsabilitate asumată în faţa popoarelor de un veritabil guvern economic, aceasta este viziunea noastră pentru viitorul zonei euro şi viitoarea reformă a tratatelor", afirma, la începutul lunii, Sarkozy, insistând asupra  de-a lungul întregului său discurs a  necesităţii de a consolida cuplul franco-german.

Klaus Regling,  directorul executiv al Facilităţii Europene pentru Stabilitate Financiară (EFSF)

Economistul german se află la şefia Fondului european de stabilitate financiară, asupra căruia se poartă discuţii intense privind o majorare a capacităţii de intervenţie de la 440 de miliarde de euro, cât are în prezent la circa 1.000 de miliarde de euro. Recent, liderii europeni au recunoscut că nu vor reuşi să strângă decât între 500 şi 700 de miliarde de euro pentru EFSF. În octombriue a efectuat o vizită în China pentru a-i convinge pe asiatici să contribuie la salvarea monedei europene. Mario Draghi, şeful Băncii Centrale Europene

"Super Mario" i-a luat locul lui Jean-Claude Trichet la conducerea Băncii Centrale Europene (BCE). Fostul guvernator al băncii centrale a Italiei şi-a căpătat măgulitoarea poreclă atunci când presa îl dădea înlocuitorul lui Silvio Berlusconi la şefia guvernului de la Roma.

Timp de opt ani Draghi se va afla la şefia instituţiei pe care se bazează mai toate planurile de salvarea a zonei euro. Christine Lagarde, directorul FMI, cere austeritate moderată

Este prima femeie care ocupă funcţia de director general al Fondului Monetar Internaţional. Ea a ajuns la şefia instituţiei financiare în urma demisiei lui Dominique Strauss-Kahn, implicat într-un scandal sexual în Statele Unite. Nu este prima oară când Lagarde ocupă funcţii importante, aceasta fiind o bună bucată de vreme şi ministru de Finanţe în guvernul francez. Din această funcţie a  contribuit la flexibilizarea pieţei muncii în Hexagon.

Lagarde consideră că prea multă austeritate strică. Este, de altfel, printre singurii oficiali care cer ca măsurile de austeritate impuse Greciei şi Italiei să fie unele moderate pentru a nu sugruma creşterea economică. Jean-Claude Juncker, o voce tot mai slabă

Fostul avocat, Jean-Claude Juncker se află la conducerea Luxemburgului în diferite funcţii încă din 1989. Este unul dintre cei mai lngevivi politicieni europeni. Cu toate acestea, cei de la la The Economist avertizează că vocea sa se aude tot mai slab pe o scenă politică şi economică unde marile decizii se iau de către Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel.

Înainte de începerea summitului, Juncker a avertizat, însă, Marea Britanie că nu va accepta ca acest stat să spargă rândurile şi să refuze lucruri cu care sunt de acord ceilalţi membrii ai Uniunii Europene.