Tancul, paraşuta şi ceasul mecanic, inventate de geniul Renaşterii, sunt expuse în mărime naturală, la Timişoara. Specialiştii spun că Leonardo trăia cu 300 de ani înaintea contemporanilor săi.

Cele mai interesante invenţii ale geniului Renaşterii, Leonardo da Vinci, sunt acum vizibile în mărime naturală într-o expoziţie deschisă la Timişoara. În mansarda Bastionului Theresia sunt expuse peste 40 de machete funcţionale, realizate din lemn, sfoară, pânză şi metal, aşa cum le-a conceput da Vinci. Primul robot mecanic, prima bicicletă, primul elicopter sau primul tanc din lume încântă publicul, expoziţia fiind realizată cu sprijinul Consulatului Italiei şi a Ministerului Culturii din această ţară.

Robotul mecanic, acţionat de scripeţi

De departe cea mai ciudată invenţie este "robotul mecanic". O armură de cavaler medieval, adaptată viziunii lui Da Vinci. Robotul lui Leonardo se mişcă. Nu este acţionat electric, ci pus în mişcare cu ajutorul unui sistem de corzi şi scripeţi. El corespunde modelului de corp uman aşa cum l-a înţeles Leonardo în urma studiilor sale de anatomie. Corzile sunt poziţionate în locul nervilor şi muşchilor, scripeţii ţin loc de articulaţii. Tracţiunea şi relaxarea acestora fac posibilă mişcarea membrelor. Robotul a fost proiectat cu ocazia unor serbări la curtea Ducelui de Milano.

În tancul lui da Vinci încăpeau opt oameni

Din cauza dimensiunilor impresionante, tancul lui da Vinci a fost expus la parterul Bastionului. Înalt de doi metri, acesta este inspirat de carapacea unei broaşte ţestoase, cu un acoperiş conic şi tunuri de-a lungul circumferinţei. În schiţa originală a maşinii de război, păstrată la British Museum, aceasta e prezentată închisă ermetic şi cu echipamentul de război la vedere. Tunurile lansează proiectile, fum, pentu efect, şi pul bere. Tancul este pus în mişcare de patru roţi cu vergele, conectate la un mecanism de transmisie alcătuit din patru bobine tip lanternă, mişcate prin manivele. Este nevoie de opt oameni care să acţioneze manivelele, pentru a pune în mişcare tancul, în orice direcţie.

Elicopterul sau "ornitopterul"

Strămoşul elicopterului modern îi aparţine tot lui Leonardo. El l-a numit "ornitopterul vertical". Un soi de nacelă din lemn, capabilă să se ridice de la sol cu ajutorul unor aripi distribuite în pereche şi care funcţionează în mişcare încrucişată. Ca să acţioneze aparatul de zbor, pilotul are o poziţie verticală, în centrul unui sistem de transmisie, care îi valorifică la maxim puterea muşchilor braţelor şi picioarelor, dar şi mişcarea din cap. Paraşuta inventată de Leonardo da Vinci are forma unei piramide din pânză de in ţesută "astupat" (pânza este groasă, fără găuri - n.r.), fără bază. Artistul scrie pe marginea schiţei că a proiectat un "baldachin" zburător. Simplitatea dispozitivului este debordantă. Leonardo afirma că, datorită paraşutei, "omul va putea să se arunce de la orice înălţime fără a se vătăma".

Tot el a inventat şi labele de înot

În viziunea genialului artist, un înotător avea nevoie de ajutor pentru a face performanţă sau pentru a nu obosi când are de parcurs distanţe lungi. Astfel a inventat primele labe de înot. Spre deosebire de labele folosite acum de scafandri, cele proiectate în urmă cu 500 de ani, inspirate tot din forma picioarelor gâştelor, erau din stinghii de lemn (care prelungeau degetele) pe care era prinsă o membrană de piele de animal, legate la încheieturile mâinilor, iar numele lor este "mănuşi cu membrană pentru a înota în mare". Ceasul lui da Vinci merge perfect, fără nicio abatere de la ora exactă. El indică doar ora, aşa cum era important pentru epoca în care a trăit. Desenat între 1487 şi 1505, acesta măsoară secundele cu ajutorul unui lanţ subţire, prevăzut cu o mini-greutate, care se roteşte în jurul unor axe.

Bicicleta de lemn

Deşi istoria a consemnat că inventatorul bicicletei este baronul german Karl Drais, la 1817, în anul 1966 călugării laboratorului de restaurare Grottaferrata din Roma, responsabili cu restaurarea Codexului Atlanticus, au descoperit proiectul bicicletei al lui da Vinci. Suprinzător, deşi vehiculul e realizat din lemn, seamănă perfect cu bicicletele din zilele noastre. Bicicleta are şi lanţ, acest dispozitiv fiind una din preocupările tehnice ale maestrului, care l-a mai proiectat în diverse abordări, pentru "transmiterea mişcării".

VIZIONAR

Da Vinci trăia, practic, în secolul XX

Leonardo da Vinci (1452 - 1519) a fost deopotrivă pictor, desenator, sculptor, arhitect şi inginer de geniu. Istoria îl menţionează ca fiind adevăratul exponent al Renaşterii, întruchipând mai mult ca oricine idealurile umaniste. Epoca Renaşetrii (sec XV- XVI) este perioada în care s-a redescoperit faptul că omul putea să fie creator şi că putea să trăiască în lumea din jurul său, colaborând activ cu mediul ambiant.

"Oamenii redescoperă ce înseamnă cunoaşterea. Încep să studieze. Oamenii devin deschişi la idei noi, interesaţi de ce anume îi uneşte şi nu de ce îi separă", explică Monica Varga, muzeograf. În ceea ce îl priveşte pe da Vinci, explică specialistul, geniul vizionar al acestuia îl plasează direct în viitor. "Leonardo da Vinci a trăit cu cel puţin 300 de ani înaintea contemporanilor lui. Mintea lui era proiectată în viitor, iar mecanistemele pe care le-a realizat sunt aplicabile în lumea tehnologică a secolelor XX - XXI", mai spune Varga. Se pare că a realizat 5-6 desene pe zi, după calculele unor profesori în materie, fiind vorba de circa 70.000 de schiţe, din care doar jumătate sunt cunoscute.