Un bucureştean de 25 de ani a fost, pentru şase luni, tester pentru o companie producătoare de ţigarete. Trebuia să fumeze un pachet pe zi şi să spună săptămânal cum se simte.
Bogdan Roşca, din Bucureşti, îşi aduce aminte că a intrat în acţiunea companiei producătoare de ţigări după ce a participat la un focus-group în care se dezbătea fumatul în locurile publice. O tânără i-a spus că se încadrează în grupul - ţintă al unui nou tip de ţigarete - fumător constant, cu vârsta până în 30 de ani, care pufăie când iese în oraş, pentru socializare, în pauzele de la facultate, acasă, pe stradă sau pe oriunde se poate aprinde din plictiseală o ţigară. Le-a spus şi prietenilor. A sunat cam aşa: "Băieţi, putem fuma moca!". Şapte pachete albe După două zile, Bogdan a semnat un contract prin care se angaja că, timp de o lună, va fuma câte un pachet de ţigări. La fel a făcut şi un prieten de-al lui, care s-a înscris la "categoria grea" - câte două pachete în 24 de ore. S-au întâlnit cu fata care le-a propus afacerea şi au completat un formular: "Nu mi s-au făcut analize sau radiografii. Trebuia să scriu de când fumez, cât fumez, ce mărci de tutun am încercat. Asta a fost la primul chestionar". Fata le-a pus în mână un cartuş de ţigări, pe care nu scria nimic, decât că tutunul dăunează sănătăţii. Nici pachetele nu erau inscripţionate, iar ţigaretele erau albe. Nu li s-a spus nimic despre brand, nici despre cantitatea de gudron sau de nicotină. "Ne-a zis clar să nu dăm nimănui altcuiva să fumeze şi nici să nu povestim dacă ne simţeam rău, ca să nu putem influenţa. Dar n-aveau cum să ne controleze. La sfârşit de săptămâna, ne întâlneam iar cu fata aceea, ca să completăm un chestionar de cinci pagini şi să-i dăm pachetele goale. Asta era regula: să returnăm pachetele", mai spune Bogdan. Întrebările variau: de la dacă tuşeau dimineaţa, dacă au ameţeli, dureri de cap, stări de vomă sau alte simptome până la dacă au fost tentaţi să fumeze ţigările de dinainte de experiment. Cantitatea de gudron, diferită în fiecare săptămână De la o săptămână la alta, Bogdan simţea că ţigările sunt mai tari, fumul era mai înecăcios sau trasul în piept îi lăsa un gust iute. Îşi nota pe-o foaie toate nemulţumirile apoi, la sfârşit de săptămână, le scria în chestionar. "O singură dată m-am simţit mai rău, aşa, aveam dureri de cap şi-o stare de vomă. Dar eram student, nu prea aveam bani de ţigări şi tot pe alea le fumam", spune Bogdan. Primul experiment a durat o lună, iar la sfârşit i s-a spus că trebuie să facă o pauză de trei zile, în care să nu mai fumeze deloc. I-a fost greu şi a început să tuşească. A completat un nou set de hârtii. Tot experimentul avea să aibă un rezultat după mărturiile fumătorului: "Pot spune că am fost conştiincios, chiar am făcut ce mi-au cerut, deşi alt beneficiu material în afară de faptul că primeam nişte ţigări gratis n-a fost. Prietenul meu s-a lăsat de test după prima lună. La el erau chinuitoare întâlnirile alea de raport şi faptul că, de multe ori, arunca pachetele goale". Întâlnirile de grup: ţigara cu alcool sau cafea A continuat să fie cobai încă cinci luni, timp în care a fost chemat la un focus-grup cu ceilalţi fumători care făceau parte din experiment: "Ne-au cerut să ne prezentăm. Erau şi bărbaţi de 40-45 de ani, dar şi un pic mai în vârstă. A trebuit să povestim cu toţii dacă ţigările în combinaţie cu alcoolul sau cafeaua ne-au făcut rău sau dacă ne curge nasul dimineaţa. Pe asta n-am înţeles-o, nu ştiam că fumatul îşi afectează mucoasa nazală". Bogdan mai povesteşte că la întâlnirile de grup venea şi un medic, dar nu i s-a cerut niciodată să facă un control. L-a făcut după ce le-a spus părinţilor că a fost cobai pentru tutun: "M-am şi speriat, pentru că nu mi s-a spus niciodată dacă ţigările conţin, ştiu eu, chimicale sau aditivi toxici. Mi-am făcut raze la plămâni, ca să mă asigur că mi-am făcut praf plămânii de tot". "O singură dată m-am simţit mai rău. Aveam dureri de cap şi-o stare de vomă. Dar eram student, nu prea aveam bani de ţigări şi tot pe alea le fumam." BOGDAN ROŞCA, fumător SĂ TE LAŞI E LA MODĂ 14% dintre fumători au abandonat ţigările anul acesta Centrul Naţional pentru Renunţare la Fumat a făcut, recent, un studiu comparativ privind motivele pentru care românii se lasă de fumat. Dacă în 2003, 56,3% dintre foştii fumători îşi motivau decizia prin faptul că "fumatul dăunează sănătăţii", medicii care au realizat studiul spun că românii au început să aibă argumente concrete pentru care abandonează tutunul. "Au început să facă legătura între fumat şi starea de rău pe care o resimt, să dea atenţie stării de saţietate. Un alt motiv important sunt banii. În 2003, de exemplu, doar 3% dintre cei care s-au lăsat spuneau că banii au fost principalul motiv. Până anul acesta, procentul a crescut de patru ori, ajungând la 12%", a spus medicul pneumolog Magdalena Ciobanu, coordonatoarea programului antitutun "Stop Fumat". Medicul a mai precizat că tot mai mulţi români sunt hotărâţi să scape de acest viciu. Anul acesta, 14% dintre fumători au abandonat ţigările, fie prin voinţă, fie apelând la un ajutor de specialitate. Pe lângă faptul că au conştientizat că ţigările afectează sănătatea, un rol important l-au avut şi campaniile antifumat. Citiţi şi:
- Tot mai mulţi români se lasă de fumat. Mărturia unei foste fumătoare: "Ţigările sunt împuţite"
- DOSAR. Cocktailul din otrăvuri: cât gudron înghite un fumător, în cea mai mare loterie la nivel mondial. De ce unii mor şi alţii scapă
- Tot mai puţini români fumează
- Aproape de realitate: vaccinul care te ajută să renunţi la ţigări
Recomandările noastre
