Compania de rating Coface menţine estimările privind creşterea economică a României din 2011 la 1,5% şi reduce estimarea pentru anul 2012 de la 3% la 2%, în contextul problemelor din Grecia care afectează întreaga zonă euro. "Dacă se va confirma o nouă recesiune în zona UE, creşterea poate ajunge la 1%", se arată într-o analiză a Coface, publicată astăzi.

Restructurarea datoriei Greciei va avea o valoare de -50% şi capitalizarea băncilor afectate de acest proces se va implementa cu succes, ceea ce poate coincide cu stabilizarea creşterii economice în zona UE şi evitarea unei contracţii economice, mai notează compania.

Potrivit Coface, România a cunoscut o revenire greoaie şi fragilă, ramânând foarte vulnerabilă la schimbările petrecute în contextul internaţional macroeconomic, ca urmare a situaţiei nefavorabile a datoriilor suverane. Poziţia investiţională netă deficitară, consumul privat descendent, precum şi creşterea deficitului comercial, pun sub semnul întrebării stabilitatea sistemului economic românesc şi perspectivele de creştere ale României.

Ce aşteptări să avem de la 2012?

Creşterea economică fragilă din 2011 a avut relevanţă doar din punct de vedere tehnic, fiind bazată pe factori conjuncturali interni şi externi, precum producţia industrială, exporturile din primul semestru, susţinute de cererea externă, agricultura şi consumul intern din semestrul II, susţinute de condiţiile meteorologice favorabile.

"Această creştere va fi dificil de reeditat în anul 2012, datorită comparaţiei cu un nivel ridicat înregistrat în anul curent , frânării cererii externe şi a presiunilor asupra consumului guvernamental (cauzate de restricţiile fiscale şi private ale îndatorării pe termen mediu-lung)", consieră specialiştii Coface.

Consumul va continua să scadă

După o contracţie a salariului real cu 7% în prima jumătate a anului 2011, consumul privat a ajuns la o valoare de -1,2%. Pe fondul pierderilor asumate de bănci, ca urmare a falimentului controlat al Greciei, prin restructurarea datoriei la jumatate (băncile cu capital grecesc deţin aproximativ 20% din activele sistemului bancar românesc) şi în condiţiile unui regulament mai restrictiv impus de BNR privind finanţarea în valută pentru creditele de consum, sprijinul de finanţare al consumului privat este foarte fragil.

Indicatorul nivelului de încredere al consumatorilor raportat de Eurostat pentru sfârşitul lui septembrie, înregistrează valori minime pentru România şi Ungaria (la -4,4), comparativ cu marja normală de variaţie între -5 şi +5. În aceste condiţii, Coface estimează că latura privată a consumului va stagna la nivelul anului curent şi va înregistra creşteri uşoare, de maximum 2%, pentru 2012.

Să ne aşteptăm la scăderea investiţiilor străine

România a avut una dintre cele mai mari rate de reducere a deficitului de cont curent din UE, de la 13,4% din PIB în 2007, la 4,4% din PIB estimat pentru 2011, diminuând astfel dependenţa de capitalurile străine.

În ciuda acestui fapt, România înregistrează un deficit de cont curent încă ridicat, comparativ cu noile state membre UE, în medie de -1% la sfârşitul primului trimestru 2011, iar ţări precum Lituania, Letonia, Estonia înregistrează excedente ale contului curent.

În condiţiile în care rata de economisire internă rămâne la niveluri scăzute, este probabil ca aceste deficite să persiste în perioada imediat următoare, estimează Coface. Factorii de îngrijorare sunt investiţiile străine directe (1,127 miliarde euro în primele opt luni din 2011, în scădere cu 52% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2010, cu 63% faţă de primele opt luni din 2009 şi cu 83% faţă de 2008) şi reducerea gradului de acoperire a deficitului de cont curent prin investiţii străine directe de la un maxim de 93% în septembrie 2009 la 24,1% în septembrie 2011.

Competitivitatea firmelor româneşti, în scădere

Deficitul comercial a fost de -3,42 miliarde euro în primele opt luni ale anului, în scădere cu -11,62% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, cu -16,23% faţă de 2009, respectiv -72,59% faţă de 2008. Tendinţa de reducere a ponderii deficitului comercial în PIB s-a temperat în 2010, dar a continuat pe măsura creşterii exporturilor, într-un ritm vizibil accelerat creşterii importurilor (20% comparativ cu 15,2%), la această tendinţă contribuind şi deprecierea leului.

Estimările Coface arată că balanţa externă nu va înregistra îmbunătăţiri semnificative în următorii doi ani, deoarece reformele structurale necesare pentru consolidarea capacităţii de export şi a competitivităţii au fost până acum insuficiente. " Se resimte nevoia de creştere a gradului de diversificare a destinaţiilor exporturilor extra UE (în 2010, 77% din exporturile României au fost direcţionate către zona UE), zonă cu aşteptări de creşterea economică în perioada următoare", se arată în raportul Coface.

Fondurile europene, soluţia pentru reducerea deficitului bugetar

Din punct de vedere al consolidării fiscale, scăderea creşterii economice a determinat reducerea veniturilor bugetare, iar cheltuielile s-au ajustat mai greu, cu un decalaj de până la 12 -18 luni în România.

Acestea au creat deficite publice mari care s-au transferat în datorii publice mai mari, deci o nevoie de finanţare mai mare. Măsurile de austeritate fiscală din România au condus la reducerea deficitului bugetar la 2,4% din PIB (la opt luni, conform MFP) şi este estimat să ajungă la aproximativ 4% în 2011, încă destul de ridicat faţă de noi state membre ale UE, precum Bulgaria, care va înregistra un deficit sub 3%.

Analiştii Coface spun că este puţin probabil ca România să se încadreze în ţinta de deficit bugetar de 3%, în anul 2012, asumată de guvern faţă de FMI, în condiţiile în care ţinta a fost construită într-un scenariu de creştere economică de 3,5%-4%.

În condiţiile unei creşteri economice de 2% în 2012, în lipsa unor reduceri suplimentare de cheltuieli, deficitul bugetar pentru anul următor poate varia între 4,5%-5% din PIB, estimează Coface.

Iar în contextul incertitudinilor privind creşterea veniturilor fiscale (lipsa unui program fiscal coerent şi predictibil, evaziunea fiscală şi gradul redus de atragere a fondurilor europene), singura alternativă pentru atingerea ţintei de deficit rămân noi măsuri de austeritate, puţin probabil să fie implementate în condiţiile unui nou an electoral.

În concluzie, Coface prognozează un deficit fiscal de 4,5%-5% în 2012. Deficitul poate fi mai mic dacă reuşim să absorbim mai multe fonduri europene. O creştere de peste 3 puncte procentuale din PIB a gradului de absorbţie, adică o dublare a nivelului prezent, poate duce la creşterea veniturilor bugetare cu aproximativ 2 puncte din PIB, ceea ce ar face realizabilă ţinta deficitului de 3%, concluzionează specialiştii Coface.