Amprentarea tălpilor bebeluşilor este de inspiraţie americană. Modelul nu se schimbă toată viaţa, folosind la identificare.

Bebeluşii din Timişoara sunt amprentaţi preventiv pentru a putea fi recunoscuţi în caz de abandon sau dispariţie. După momentul amprentării, ei nu mai pot practic să îşi piardă identitatea pentru că oricând, în faţa autorităţilor, va exista dovada "originalului". Liniile din talpă rămân nemodificate până la bătrâneţe Amprentele sunt recoltate prin metoda clasică, cu tuş. Medicii de la Athena Hospital garantează că operaţiunea nu prezintă niciun pericol pentru nou-născuţi. "Manevra este absolut nedureroasă", a declarat Andreea Şutoi, purtătorul de cuvânt al spitalului. De la mame se amprentează, chiar înaintea naşterii, degetul arătător drept, pe o coală de hârtie A4. Imediat după naştere, se preia amprenta plantară (tălpilor) bebeluşilor, cu ajutorul unei hârtii speciale cu indigo pe care se apasă picioruşele celor mici. Chiar dacă în urma amprentării din maternitate nu se văd decât desenele tălpilor (degetele fiind mult prea mici pentu a se distinge dermatoglifele), experţii criminalişti susţin că şi acestea sunt foarte utile pentru a identifica o persoană. Dacă se găseşte un copil pierdut şi care a fost născut în această maternitate, indiferent de vârsta acestuia, un criminalist îşi va putea da seama imediat care este identitatea lui, numai comparând amprentele tălpilor din prezent cu cele de la naştere. Ceea ce se vede este doar o diferenţă de mărime: de la 7 -8 cm, cât avea talpa nou-născutului, la 20 - 30 cm cât are subiectul când creşte, modelul fiind practic identic. Explicaţia: liniile din talpă rămân aceleaşi pe toată durata vieţii. "Evident, pe parcursul vieţii, pot apărea elemente suplimentare - bătături, negi, cicatrici - dar amprenta în sine nu se modifică. Desenul în sine îşi păstrează aceleaşi caracteristici, crescând doar odată cu înaintarea în vârstă", a explicat comisarul Adrian Surdeam şeful Biroului Criminalistic al Poliţiei Timiş. "Sistemul ar trebui extins" Amprentele originale rămân anexate foii de observaţie a nou-născutului, iar părinţii primesc o copie a acestora, astfel că, pe lângă primele fotografii ale copilului în album, pot fi adăugate şi primele amprente ale picioruşelor lui. Amprentele se dovedesc extrem de folositoare dacă, după un timp, există suspiciunea că micuţul a fost înlocuit în maternitate. Criminaliştii spun că, pentru eficienţă maximă, e nevoie ca maternitatea să încheie un parteneriat cu Poliţia Română, iar amprentele plantare să fie păstrate prin intermediul unui sistem securizat. "Fiecare fişă ar trebui să aibă un ID unic, un cod de bare, care să nu permită încurcarea informaţiilor. Pe de altă parte, acest sistem ar merita extins la toate maternităţile din ţară, în special la cele de stat, unde ne confruntăm cu multe abandonuri ale nou-născuţilor", a mai spus poliţistul. Până acum, la Timişoara au fost amprentaţi peste 100 de bebeluşi. Mamele lor spun că ideea este foarte bună şi sunt mai liniştite ştiind că fiii sau fiicele lor nu pot fi încurcate în spital. PRIMUL SEMN. Desenul din tălpile nou-născutului se păstrează într-un dosar lângă amprenta degetului arătător al mamei. Legătura dintre cei doi rămâne indestructibilă În SUA, amprenta plantară însoţeşte certificatul de naştere Clinica din Timişoara care a recurs la amprentarea tălpilor bebeluşilor este singura din România care aplică procedura despre a cărei necesitate se vorbeşte în România încă de acum doi ani. Amprentele se dovedesc extrem de utile la recuperarea copiilor dispăruţi sau la identificarea femeilor care îşi abandonează copiii, deoarece, odată cu amprentele sugarilor, sunt preluate şi amprentele mamelor. Timişorenii susţin că s-au inspirat din practicile neonatologilor din America. "În Statele Unite, certificatele de naştere ale copiilor cuprind, alături de datele obişnuite, şi amprentele picioarelor nou-născutului şi pe cele ale mamei. Existenţa acestor amprente în certificate, dar şi păstrarea lor în baze de date speciale, poate fi extrem de utilă în cazurile de copii dispăruţi şi apoi regăsiţi sau în situaţia neplăcută a încurcării copiilor în timpul spitalizării", a mai spus Şutoi. "Am pornit de la experienţa celor din SUA şi din alte state europene, unde amprentarea copilului imediat după naştere este uzuală." ANDREEA ŞUTOI, purtător de cuvânt Athena Hospital Timişoara