Creşterea PIB de 3,5 - 4% pe care autorităţile şi analiştii o anticipau pentru anul viitor se va reduce cel mai probabil la jumătate, spun analiştii.

Problemele din zona euro, cu care România desfăşoară circa 70% din comerţul exterior, au anulat şansele să atingem creşterea economică prognozată pentru 2012, de 3,5 - 4%. Economiştii estimează acum mai degrabă o creştere cuprinsă între 1 şi 2,5%.

Pentru români, slăbirea economiei se va simţi în nivelul de trai, în condiţiile în care perspectivele de creştere a salariilor bugetarilor şi a pensiilor se anulează. Astfel, un produs intern brut mai mic înseamnă presiuni pe atingerea ţintei de deficit bugetar. România a negociat cu finanţatorii externi un deficit de 3% din PIB pentru anul viitor.

Dacă economia nu mai produce, de unde se vor putea strânge impozite şi taxe pentru buget, astfel încât veniturile să crească, iar deficitul să se reducă? Dacă bugetul va avea venituri sub aşteptări, singura şansă de a scădea suplimentar deficitul va fi tăierea cheltuielilor. Aşa se face că şansele de creştere a pensiilor şi salariilor sunt aproape anulate pentru anul viitor, a declarat, pentru EVZ, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Alt model economic

Exporturi la nivelul din 2011 şi o producţie agricolă ca în acest an va fi greu să avem şi în 2012, spune Mihai Bogza, preşedin tele Consiliului de Administraţie al Bancpost. Prin urmare, trebuie găsite alte motoare ale creşterii, iar Bogza sugerează că încurajarea investiţiilor şi a consumului intern ar putea menţine creşterea PIB. Cu toate acestea, de multe ori, economiştii români au atras atenţia că investitorii veniţi la noi au produs tot pentru pieţele externe, ceea ce ne-a făcut foarte vulnerabili la ce se întâmplă în aceste zone. Mihai Bogza spune, însă, că atragerea investiţiilor externe poate crea un cerc virtuos. "Dacă am avea suficiente investiţii în ţară, o parte din cei care au plecat s-ar putea întoarce şi ar consuma aici - ar fi o cale foarte bună de a stimula cererea internă. În plus, salariile din mediul privat ar putea creşte, aşa încât investitorii să-şi îndrepte produsele spre piaţa internă şi nu spre export", a explicat preşedintele CA al Bancpost.

În opinia lui Ionuţ Dumitru, creşterea economică din viitor va depinde de modul în care va evolua absorbţia fondurilor europene. Unul din domeniile unde ar trebui încurajată atragerea banilor europeni este cel al transporturilor. În acest an, România va atinge prognoza de creştere economică de 1,5%, potrivit analiş tilor chestionaţi de EVZ.

2011, peste aşteptări

"Nu este exclus să vedem chiar un nivel de 1,7 sau chiar şi 2%, datorită producţiei agricole", a spus Dumitru. UniCredit vede o creştere de 1,8%, iar pentru la anul o creştere de 2,5%.

Raiffeisen Bank întrevede pentru anul viitor o creştere economică de 1,8%. Recent, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a scăzut prognoza pentru 2012, cu peste două puncte, la 1,1%.

PROPUNERI

Investitorii străini cer revenirea TVA la 19% şi reducerea CAS

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) trebuie să revină la 19%, pentru că majorarea încasărilor la buget trebuie să se bazeze pe o mai bună colectare a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, şi nu pe creşterea impozitelor, a declarat, ieri, Daniel Anghel, partener la PricewaterhouseCoopers şi trezorier al Consiliului Investitorilor Străini (CIS).

Potrivit acestuia, scăderea taxei ar putea ajuta totodată la încurajarea consumului intern, care ar putea avea o contribuţie importantă la creşterea economică. Scăderea contribuţiilor sociale şi crearea unei legislaţii a holdingului ar putea, de asemenea, îmbunătăţi condiţiile pentru mediul de afaceri local.

Pe de altă parte, continuarea investiţiilor publice, prioritizarea acestora, în condiţiile în care nu sunt suficienţi bani pentru continuarea tuturor, sunt alte măsuri sugerate de investitori guvernan ţilor. Acum un an, CIS a propus Guvernului 80 de măsuri care au ca scop revigorarea economiei.

11 măsuri realizate

Potrivit Marianei Gheorghe, CEO Petrom şi membru în boardul CIS, până în primăvară "27 din măsurile propuse au fost adoptate de autorităţi, iar 11 au fost realizate în spiritul propus de CIS".

Dintre acestea fac parte continuarea acordului cu FMI, reducerea rezervelor minime obligatorii pentru pasivele menţinute de bănci la Banca Naţională, extinderea programului Rabla, ajustarea legislaţiei muncii.

Alte 50 de măsuri importante sunt însă încă în expectativă. "Faptul că vedem tot felul de revizuiri ale creşterii economice pentru România e un semn că lucrurile sunt grave. E foarte greu de prevăzut ce va fi la anul. Contează chiar şi vremea, în condiţiile în care influenţează producţia agricolă. Dacă identificăm măsuri de creştere economică, atunci hai să le luăm", a spus Steven van Groningen, preşedintele CIS şi CEO al Raiffeisen Bank.