Marele Şef al grupului Bilderberg a fost în România. Omul care conduce organizaţia despre care se spune că este guvernul mondial din umbră a susţinut pentru două ore o conferinţă la banca centrală.
Grupul Bilderberg include majoritatea foştilor preşedinţi de stat ai SUA, cele mai înalte figuri ale mediului politic şi economic mondial, cum ar fi Ben Bernanke, şeful sistemului de bănci centrale ale SUA sau şeful Băncii Centrale Europene. Cum arată lumea văzută prin ochii celui mai puternic om al lumii? În mare parte, aşa cum o ştiam. În opinia vicontelui Etienne Davignion, preşedintele Bilderberg, criza zonei euro a fost posibilă pentru că europenii pur şi simplu au scăpat hăţurile din mână. Forurile europene aveau tot ce le trebuie: instituţiile necesare, mecanisme de control, dar nu le-au pus în aplicare. Când state din zona euro devenise aproape evident că nu respectau condiţiile de disciplină fiscală pe care trebuiau să le îndeplinească datorită propriului statut, au fost trimişi inspectori la faţa locului pentru a vedea cum stau lucrurile de fapt. Controalele au fost însă ocolite, iar instituţiile europene nu au mers mai departe. Lumea se aştepta ca pieţele să penalizeze performanţele acestor popoare. Ei bine, nici ele nu au făcut-o, a spus Etienne Davignion. Economia mergea ca pe toate şi nimeni nu se gândea la vemuri mai rele. Acum, trebuie să ne ocupăm de criza datoriilor suverane a zonei euro, dar fără a uita că trebuie încurajată creşterea economică, a spus la rândul său Richard Haass preşedinte al Council of Foreign Relations. Din păcate, politicul reacţionează mai încet, însă şi din cauza contextului economic extrem de dificil . Din fericitre se ştie care sunt soluţiile şi liderii europeni par să fi înţeles că e nevoie să ia repede o decizie, care deja s-a conturat în ultimele zile: restructurarea datoriilor Greciei şi capitalizarea băncilor. Lumea trebuie să se pregătească pentru noua normalitate, care înseamnă o creştere economică sub aşteptări, care va impune regândirea tuturor politicilor economice. Este nevoie de mai multe reglementări? Tendinţa la nivelul Europei este să să se suprareglementeze. "Suntem în pericolul de a reglementa prea mult. Nu trebuie să intrăm cu regulile prea mult în detalii. După declinul ultimilor ani, riscul este de a vrea să suprareglementezi. Însă, un proverb american spune - nu încerca să repari mai mult decât a fost stricat", a spus Haass. Implicarea prea puternică a statului în piaţa liberă îi va bloca acesteia capacitatea de inovare, spune Haass. "Responsabilitatea (accountability)" este cuvântul în jurul căruia ar trebui să se învârtă guvernanţa la nivel european, în perioada următoare, spune Davignion. "Criza ar fi fost generată de bănci care aveau active neperformante în bilanţuri. Dar să nu uităm, agenţiile de rating dăduseră acestor bănci calificative AAA", a spus acesta. Or, nimeni nu a fost tras la răspundere. Nemulţumirile sociale pot conduce la noi regimuri totalitare? În niciun caz, spune vicontele Davignion. Oricât ar fi de mari asperităţile, avem mecanismele necesare pentru a preveni reîntoarcerea într-o perioadă similară începuturilor secolului XX. "În ciuda problemelor care au apărut, au fost create mecanisme care să prevină aceste exagerări", spune Davignion. Acesta a accentuat ideea de progres permanent, în ciuda dificultăţilor ultimilor ani: Portugalia şi Spania au scăpat de regimuri totalitare, a dispărut imperiul societic, a apărut moneda unică. S-a extins prea mult Uniunea Europeană în ultimul timp? Poate fi aceasta o cauză a crizei şi a discrepanţelor enorme care există între statele din UE şi care chiar s-au adâncit în ultimul timp? Nu e vorba de o exindere prea rapidă, ci mai degrabă de una în care "timpii de tranziţie au fost prea mici". Haass este de părere că Cipru, paradisul fiscal, este ţara asupra căreia Uniunea ar fi trebuit să stea mai mult pe gânduri înainte de a o integra. În schimb, amânarea unei aderări a Turciei, este o greşală. Disparităţile dintre state sunt normale, spune Davignion. Orice stat din UE şi-ar dori să aibă puterea economică a Germaniei şi s-ar feri de un sistem fiscal cum este cel al Greciei. Aşa că nu are rost ca România să se uite lung la performanţele altor state europene, ci să încerce să progreseze. Cheia pentru progres ar fi să ca statele să invetească permanent în dezvoltarea resursei umane. "Este resortul creşterii economice. În timp ce, în rândul persoanelor care au o calificare anume, somajul este de 4%, categoria celor necalificati se confruntă cu un şomaj de 14%", spune Haass. În opinia sa, actuala criză nu va aduce dezintegrarea Uniunii Europene. Liderii politici par să fi înţeles că trebuie să ia cât mai repede o soluţie.
Recomandările noastre
