De la venirea crizei, tot mai mulţi români s-au orientat către magazinele cu cărţi vechi. Ca în alte domenii, pe lângă comercianţii clasici, au apărut şi s-au dezvoltat anticari pe internet.

Mihai are 22 de ani şi, anul viitor, va susţine examenul de licenţă la o facultate cu profil filologic. Este unul dintre clienţii fideli ai anticariatelor, pe care le preferă datorită preţurilor mult mai mici decât în librării. Iar atunci când timpul nu-i permite, "răsfoieşte titlurile" unui anticariat online şi face repede o comandă. Cât este dispus să dea pe o carte? "Cel mult 40 de lei. Depinde şi de titlul pe care îl caut", spune Mihai zâmbind.

El şi ceilalţi care întregesc profilul clientului de anticariat - colecţionarii, iubitorii de carte, cumpărătorii ocazionali - au schimbat, în ultimul timp, strategia de dezvoltare a anticarilor, mulţi dintre ei mutând o parte a afacerii pe net şi afişând preţuri mai mici.

Preţuri: între 10 şi 40 de lei

"Noi avem 55.000 de cărţi în stoc, dintre care 25.000 de titluri şi intenţionăm să ne extindem", spune Sebastian Enache, un tânăr anticar de 26 de ani care, în urmă cu cinci ani, a înfiinţat Colţul Colecţionarului împreună cu un coleg de facultate, Andrei Dumitru, şi a început să vândă cărţi exclusiv pe internet.

O dovadă că acest segment devine tot mai profitabil este dată tot de Enache: "marja de profit este de 15-20%". Iar veniturile au crescut în ultimii doi ani, odată cu scăderea puterii de cumpărare a românilor, care s-au orientat către cărţi vechi, dar mai ieftine. Altfel spus, cel mai mare preţ plătit pentru o carte veche nu depăşeşte 1.000 de lei.

Însă, există şi excepţii. "Acum câţiva ani am vândut o carte şi cu 3.000 de lei, 30 milioane lei vechi pe atunci. Era o carte bibliofilă", îşi aminteşte Ovidiu Hanu, care deţine unul dintre cele mai cunoscute anticariate din Bucureşti, Antic Exlibris. Acest lucru nu s-a mai repetat în anii care au urmat, când preţurile celor mai vândute cărţi s-au situat între 10 şi 40 de lei.

Se caută Harry Potter şi Hertha Muller

Iar dacă ar fi să se facă un top al celor mai solicitate domenii, Sebastian Enache de la Colţul Colecţionarului pune pe primul loc beletristica.

"Acum este celebru Harry Potter, dar şi autori precum Hertha Muller. Însă, există şi colecţii după 1989, bestseller - romane de dragoste, Raftul Denisei, care sunt încă solicitate", mai spune el.

Pe lângă acestea, mai sunt şi cărţi care se vând destul de greu, cele tehnice sau de specialitate, pentru că se adresează unei părţi foarte restrânse de clienţi.

Pentru ca un anticariat să aibă succes, trebuie să comercializeze cărţi din domenii cât mai diverse, altfel nu ţine pasul cu piaţa. "Avem doar 400 vizitatori pe zi. Foarte puţin, comparativ cu alte anticariate, unde numărul ajunge şi la câteva mii", spun reprezentanţii anticariatului online Sophia, unde există 17.000 de cărţi doar cu profil istoric.

Pe de altă parte, Hanu de la Antic Exlibris subliniază că este interesat să investească şi în comerţul online, doar că nu face din acest lucru o prioritate. "Poate peste un an", spune el. Până atunci, se gândeşte la variante de a diversifica oferta pe care o are în "off", şi să mai deschidă un anticariat.

"Avem şi marfă numită resturi de stoc. Adică, lichidăm anumite depozite, din ţară de la edituri, dar şi din străinătate. Mergem destul de des în Londra, Frankfurt sau New York, unde preţurile sunt mai mici decât la noi", spune el. Cu unele execepţii: de curând a cumpărat 2 tone de cărţi de la editura Meridiane, intrată în lichidare, cu 20.000 de lei. Acum a ajuns la un total de peste 50.000 de titluri diferite pe stoc. Şi nu se va opri aici. "Cred că este un business profitabil, chiar şi în această perioadă. În 2011 sigur vom avea vânzări de peste jumătate de milion de euro." OVIDIU HANU, proprietarul Antic Exlibris

PIAŢĂ SUBTERANĂ

Majoritatea cărţilor vechi se vând la negru

În România, nu există o piaţă de anticariat foarte bine definită, aşa cum se întâmplă în alte state. Şi nici nu se poate calcula o valoare a acestei pieţe din cauza celor care lucrează "la negru".

"70% din total înseamnă piaţa neagră. Este greu să faci un calcul legat de vânzările totale într-un an", spune proprietarul unui anticariat, care doreşte să-şi păstreze anonimatul.

Dincolo de acest "defect" care caracterizează mai multe sectoare din economie, anticarii se aşteaptă, totuşi, la creşteri moderate ale veniturilor, în următoarea perioadă. "Altfel, nu vor fi schimbări majore. Au încercat, la un moment dat, să vină nişte investitori din Ungaria să deschidă un lanţ de librării la noi, dar au renunţat. Au văzut ce criză mare e", detaliază Ovidiu Hanu, proprietarul Antic Exlibris.

Secretul succesului

Pentru ca vânzările dintr-un anticariat să fie bune, trebuie să deschizi în zone centrale, unde există trafic, fără a lua în calcul chiria, care poate fi mult mai mare.

"Deşi sunt costuri în plus, ai avantajul unui trafic mare şi, implicit, obţii profit", spune Hanu.

Potrivit lui, un alt secret pentru a creşte vânzările este comericalizarea cărţilor noi acolo unde se găsec cele vechi, metodă pe care Hanu o aplică de câţiva ani, de când a început să aducă şi cărţi noi din Occident. Citiţi şi:

• Cumpărăm cărţi ca să ne dăm deştepţi, dar nu le citim
• În loc să cumpere cărţi, românii dau banii pe TV