Palmerston North e singurul oraş din insula de nord a Noii Zeelande unde România va juca la Cupa Mondială de Rugby. "Exilată" în Sud pentru primele trei meciuri din Grupa B, naţionala lui Romeo Gontineac va vedea Nordul la Palmerston, după care se va întoarce acasă.
Palmerston North se află la în regiunea Manawatu-Wanganui, la 143 de kilometri Nord de Wellington. Drulmul îl parcurgi, lejer, în două ore. E relativ dificil până ieşi din Wellington, un oraş de alfel aerisit, apoi restul e floare la ureche. Palmerston North e unul dintre oraşele importante din insula de nord, deşi nu are decât 80.000 de locuitori. Mult mai mare decât Invercargill, locul în care naţionala României a disputat primele două meciuri din Grupa B, cu Scoţia şi Argentina, Palmerston North nu diferă prea mult de celelalte oraşe de provincie din Noua Zeelandă. Numele vine de la Henry John Temple Viscount Palmerston, fost premier al Marii Britanii. I s-a adăugat North, pentru a se deosebi de Palmerston-ul din insula de sud. O stradă principală, care duce spre un centru pe care îl poţi traversa în doar câteva minute la picior, şi străzile laterale pe care nu ai cum să te încurci. În buricul târgului se găseşte o stradă cu nume ciudat, "Romainia street", care dă în "Our People, Our Place Square! Nu de parte de centru se află "Muzeul Rugby"-ului din Noua Zeelandă. Palmerston North nu găzduieşte întâmplător acest muzeu, loc sacru pentru iubitorii de rugby din Noua Zeelandă. În această localitate s-a născut Charles John Monro, cel care a fondat rugby-ul în Noua Zeelandă. Muzeul se rezumă la o sală dreptunghiulară, nu prea mare, pe pereţii căreia se află fotografii, documente, tricouri, şepci, ghete de rugby. Totul începe cu o fotografie alb-negru, mică, a lui Charles John Monro şi se încheie cu un uriaş poster în care poate fi admirată actuala garnitură a "All Blacks". În centrul sălii se află un loc de joacă, unde copiii pot şuta la buturi, pot face placaje ori se pot angaja în grămezi folosind aparatele de care dispun marii rugbyişti! Istoria rugby-ului din Noua Zeealandă începe pe 14 mai 1870, atunci când Charles John Monro a organizat primul meci între echipele Nelson FC şi Nelson College. "La meci au asistat 200 de spectatori, iar scorul a fost de 2-0 pentru Nelson FC", scriu documentele vremii, care consemnează că "rugby-ul s-a dezvoltat "ca focul peste ferigă"! 12 ani mai târziu, avea să se dispute primul meci internaţional de rugby. Pe pereţii de la "Rugby Museum" poţi vedea fotografiile componenţilor "All Blacks" morţi în cele două conflagraţii mondiale din secolul XX. 13 internaţionali au pierit în primul război mondial, iar 7 în cel de-al doilea. Primul turneu al naţionalei Noii Zeelande în Anglia, sau "mother country" cum îi spun locuitorii îndepărtatei insule, a avut loc în 1924. După două luni petrecute pe mare, rugbyştii din Noua Zeelandă au ajuns la destinaţie. În turneul european, care a cuprins în afara Angliei, Franţa, dar şi alte ţări din Insulă, a reprezentat un triumf pentru Noua Zeelandă: 838 de puncte marcate şi doar 116 primite! Comentariul partidei cu Anglia poate fi ascultat, în original, la muzeu. La ieşirea din muzeu, câţiva bătrâni stau şi se uită la un ecran uriaş, pe care se derulează imagini cu meciurile din ultimii ani ale "All Blacks". Imagini cu triumful de la prima ediţie a Cupei Mondiale sunt cele mai gustate. "E timpul să cucerim din nou titlul suprem. Dacă actuala generaţie nu va câştiga Cupa, nu va fi iertată de nimeni şi nu se va regăsi în acest muzeu", ni se confesează Paul, un venerabil suporter al "All Blacks". La parterul clădirii se află, ca la toate muzeele din Noua Zeelandă, un magazin de suveniruri. Cu greu găsesc un tricou al "All Blacks" în variantă retro. Confencţionat dintr-o stofă groasă şi cu o frunză de ferigă imensă cusută în dreptul inimii, tricoul e superb. Costă însă 150 de dolari (aproximativ 100 de euro), dar pentru cine iubeşte rugbyul nici un preţ nu e prea mare. Plec spre stadion, să văd unde va juca România contra Georgiei în ultimul meci al "stejarilor" în Noua Zeelandă. "Arena Manawatu" e cam la 10 minute de mers pe jos de centrul oraşului Palmerston North. Se află în mijlocul unui imens parc sportiv, unde descopăr alte cinci terenuri de rugby. Pentru a mări capacitatea arenei, organizatorii Cupei Mondiale au dispus ridicarea unei peluze şi a unor sectoare suplimentare la tribunele a I-a şi a II-a. Ceea ce deranjează la "Arena Manawatu", care nu e un stadion închis, e vântul care îşi face de cap la nivelul gazonului. Tot aici, în afara meciului România - Georgia, din 28 septembrie, se va mai disputa confruntarea dintre Argentina şi Anglia, din 2 octombrie. Deşi mai sunt multe zile până la sosirea "stejarilor", autorităţile din Palmerston North au arborat drapelul României la loc de cinste, deasupra Primăriei, alăuturi de cel al Georgiei. E o mândrie să vezi aici, la capătul lumii, că România e respectată.
"Evenimentul zilei" este singura publicaţie din România care are un jurnalist acreditat la Cupa Mondială de Rugby. Corespondenţele sale pot fi ascultate zilnic la postul "Radio Sport Total FM".
- Citiţi AICI toate corespondenţele de la Cupa Mondială din Noua Zeelandă
Recomandările noastre
