Toţi am putea fi puşi la plată, printr-o creştere de taxe sau printr-o inflaţie galopantă, pentru ca zona euro să scape de criza datoriilor suverane, cred specialiştii.

Scăderea ratingului Italiei, de la A+ la A, de către Standard&Poor's, cea mai prestigioasă agenţie de rating, marchează recunoaşterea oficială a problemelor cu care se confruntă una din cele mai mari puteri economice din Europa, spun economiştii.

"Măsura nu este decât o ştampilă de autentificare a situaţiei finanţelor publice din Italia", a comentat pentru EVZ analistul financiar Bogdan Glăvan.

Ţara fusese deja luată în vizor de către investitori, prin mărirea costurilor de finanţare, pentru datoria sa enormă, de aproape 1.900 miliarde de euro, adică aproximativ 120% din produsul intern brut.

Resortul datoriei este acelaşi sector public supradimensionat, ineficient şi care consumă în exces, ca în cazul Greciei, dar şi proasta gestionare a aparatului fiscal. Iar rezolvarea nu putea fi decât "strângerea curelei", premierul Silvio Berlusconi obţinând, pe 14 septembrie, aprobarea Parlamentului pentru un plan de austeritate de 54 miliarde de euro. Prea târziu, par să fi spus cei de la Standard&Poor's, care au simţit nevoia să alerteze investitorii cu privire la riscul reprezentat de Italia.

"În plus, luând în calcul nivelul datoriei, valoarea pachetului de austeritate pare insignifiantă", este de părere Doru Lionăchescu, managing partner al casei de investiţii Capital Partners.

Rezolvări posibile

Scăderea ratingului Italiei marchează, în opinia economistului Ilie Şerbănescu, "punctul de neîntoarcere", pentru zona euro. Dacă Grecia este doar o parte infimă din zonă, Italia "este prea mare pentru a putea fi ajutată", este de părere economistul. Iar soluţiile care se prefigurează pentru ieşirea din impas sunt dure şi vor avea impact asupra tuturor europenilor, spun analiştii.

"Cred că se va ajunge la o uniune fiscală, care în primul rând se va manifesta prin impunerea unei taxe în ţările din zona unică, dar şi în ţările aspirante la euro. Am putea vedea statele cedând cota de TVA pentru un buget comun, din care să fie sprijinite ţările-problemă", spune Glăvan.

O altă soluţie dură ar fi declanşarea mecanismului inflaţionist. În opinia lui Ilie Şerbănescu, accentuarea crizei Italiei influenţează întreaga zonă euro într-un mod covârşitor, aşa încât singura decizie care ar putea rămâne la latitudinea oficialilor europeni ar fi de a declanşa un proces inflaţionist pentru ca datoriile statelor cu probleme să fie cât mai repede "stinse".

Doru Lionăchescu este însă de părere că trebuie pedepsiţi doar vinovaţii. "Nu văd de ce nu s-ar ajunge la o excludere din zona euro a tuturor statelor cu probleme şi la restrângerea sferei doar la ţările cu rating foarte bun, adică Germania şi statele nordice".

Nu este exclus însă nici ca Italia să reuşească o revenire pe cont propriu. "Italia are o economie foarte puternică, care ar putea-o ajuta să achite datoria. Pe de altă parte, datoria sa este în principal la italieni, deci nu este foarte dependentă de străini", a spus Şerbănescu.

Leul suferă

Până se va ajunge sau nu o la o uniune fiscală a Europei, care să ne pună la plată, românii trebuie să suporte revigorarea crizei prin deprecierea leului. Ieri, cursul a crescut cu 0,5 bani faţă de nivelul de luni, până la 4,2843 lei/euro. Cu toate astea, deprecierea a fost mai mică decât ne-am fi putut aştepta tocmai pentru că, spun unii analişti, retrogradarea Italiei a fost anticipată de pieţe, care au reacţionat înaintea agenţiilor de rating.

Analiştii financiari locali consideră că presiunile asupra monedei naţionale se vor menţine cel puţin câteva luni de acum încolo, iar nivelul 4,3 lei/euro ar putea fi depăşit. Unii dintre aceştia sunt de părere că s-ar putea atinge chiar o cotaţie de 4,35 lei/euro sau chiar un nivel mai înalt. " Nu văd de ce nu s-ar ajunge la o excludere din zona euro a tuturor statelor cu probleme mari". DORU LIONĂCHESCU, managing partner Capital Partners Citiţi şi:

• Guvernul italian: Retrogradarea, o măsură politică
• Ce relaţii economice are România cu ţara căreia i-a redus S&P ratingul